Rolul gazelor naturale în dezvoltarea industriei românești este crucial; acestea pot susține tranziția energetică și relansarea industrială. Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale a Energiei, subliniază necesitatea unui cadru de reglementare stabil și favorabil investițiilor, precum și a unor politici publice care să sprijine producția autohtonă de gaze. Proiecte precum Neptun Deep sunt esențiale pentru asigurarea securității energetice și pentru adoptarea de noi tehnologii, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de decarbonizare. România trebuie să creeze un mediu prietenos pentru investitori, eliminând barierele care împiedică dezvoltarea sectorului energetic, având în vedere că resursele naturale, în special gazele, stau la baza reindustrializării.
Menținerea schemei de plafonare a prețurilor nu este o soluție viabilă după expirarea acesteia pe 31 martie 2025, afirmă oficialii Federației Patronale a Energiei (FPE). Președintele FPE, Franck Neel, a subliniat necesitatea de a analiza modul în care va funcționa piața energetică după această dată, în cadrul unei conferințe de presă dedicată rebranduiri organizației. Daniel Apostol, directorul general al FPE, a menționat că federația colaborează cu Ministerul Energiei și partenerii din sector pentru a identifica soluții concrete și direcții comune, având în vedere tranziția energetică complexă. Rebrandingul FPE reflectă diversificarea membrilor săi și angajamentele acestora în investiții în noi tehnologii energetice.
Costurile tranziției energetice globale, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, s-ar putea reduce cu aproape 25% prin utilizarea instrumentelor de reducere a riscurilor, conform studiului Deloitte „Financing the Green Energy Transition”. Investițiile în proiecte verzi, precum parcuri solare și eoliene, se confruntă cu riscuri mai mari decât cele tradiționale, ceea ce duce la costuri de capital mai mari. Studiul identifică patru categorii de riscuri, dintre care cele macroeconomice constituie cele mai semnificative. Deloitte recomandă măsuri strategice pentru a stimula investițiile în aceste proiecte, inclusiv standardizarea proceselor și utilizarea instrumentelor financiare diverse. De asemenea, se subliniază importanța colaborării între sectorul public și privat pentru a atinge obiectivele de decarbonizare globală.
Costurile tranziției energetice globale, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, s-ar putea diminua cu aproape 25% prin utilizarea instrumentelor de reducere a riscurilor. Studiul Deloitte subliniază că investițiile în proiecte verzi, precum parcurile solare și eoliene, sunt percepute ca având riscuri mai mari decât cele tradiționale, ceea ce afectează costurile de capital. Raportul identifică patru categorii de riscuri care influențează aceste costuri: macro, de piață, tehnice și financiare. Soluțiile propuse includ strategii de informare, reglementare, instrumente economice și financiare, care pot facilita investițiile în proiecte verzi. De asemenea, se subliniază importanța colaborării între sectorul public și privat pentru a reduce costurile energiei regenerabile.
Ministerul Energiei a obținut un ajutor de stat de 3,9 miliarde lei pentru Valea Jiului, destinat închiderii minelor între 2023-2032. Această sumă va asigura lucrările de siguranță și reabilitare ecologică a patru mine necompetitive, respectiv Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan. Ministrul Sebastian Burduja a subliniat că toate promisiunile au fost îndeplinite, reușind să salveze peste 2.000 de locuri de muncă. Responsabilitatea implementării ajutorului revine acum angajaților CEVJ SA, care trebuie să colaboreze pentru o tranziție energetică sustenabilă. Comisia Europeană a aprobat ajutorul, evidențiind importanța asigurării unei tranziții verzi echitabile, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 790 de milioane € pentru România, destinat închiderii celor patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului. Aceste măsuri vizează acoperirea costurilor excepționale generate de închiderea minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, contribuind astfel la eliminarea treptată a producției de cărbune până în 2032. Ajutorul va sprijini și lucrătorii afectați de închidere, acoperind costurile sociale și lucrările necesare pentru siguranța și reabilitarea mediului. România se angajează să monitorizeze extracția cărbunelui printr-un consultant independent, asigurându-se că aceasta se va limita la necesitățile de siguranță publică. Comisia a evaluat măsura conform normelor UE, constatând că este compatibilă cu piața internă.
Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de aproape 4 miliarde lei pentru Complexul Energetic Valea Jiului. Acest ajutor, care se va desfășura pe o perioadă de 8 ani, va acoperi costurile generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului. Ajutorul, echivalent cu 790 milioane euro, va fi utilizat pentru a susține lucrătorii afectați de închideri și pentru lucrările de siguranță necesare închiderii minelor. România s-a angajat să limiteze extracția cărbunelui la minimul necesar pentru siguranța publică, iar un consultant independent va monitoriza această activitate. Decizia se aliniază angajamentelor României în cadrul Planului național de redresare și reziliență.
Gradul de umplere în depozitele de gaze din România depășește 101%, ceea ce ne plasează peste media europeană. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara este pregătită pentru iarna 2024-2025, având stocuri mai mari decât anul precedent. Acesta a subliniat că România a îndeplinit obligațiile de stocare cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisia Europeană. Burduja a menționat și creșterea producției de gaze, datorată investițiilor realizate de Romgaz, în special în zona Caragele. De asemenea, a fost discutată importanța exploatării gazelor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, care ar putea dubla producția de gaze românești până în 2027. Ministrul a evidențiat necesitatea unei strategii energetice naționale pentru a valorifica resursele disponibile.
România este pregătită pentru iarna 2024-2025, având un grad de umplere a depozitelor de gaze naturale de peste 101%, conform declarațiilor lui Burduja. Acesta a subliniat că stocurile actuale sunt mai mari decât anul trecut și că România a îndeplinit obligațiile europene cu 70 de zile înainte de termen. Producția de gaze va crește datorită activării Sondei 55, Damianca, iar Burduja a menționat un program de investiții de peste un miliard de lei. De asemenea, a evidențiat necesitatea unei strategii energetice naționale, care este aproape de finalizare. Abordarea internațională actuală privind tranziția energetică devine mai pragmatică, având în vedere problemele de competitivitate ale Uniunii Europene în raport cu SUA și China.
România stă mai bine decât anul trecut la rezervele de gaze naturale pentru iarna 2024-2025, având un grad de umplere de peste 101%. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că țara a îndeplinit obligațiile de stocare cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisia Europeană. De asemenea, el a menționat că Romgaz va crește producția prin activități recente la sonda 55, Damianca, și că proiectele din Marea Neagră, inclusiv Neptun Deep, sunt pe drumul cel bun. Burduja a subliniat necesitatea unei strategii energetice naționale și a valorificării gazelor extrase, în contextul tranziției energetice globale.
