Victoria lui Trump în New York a dezvăluit o schimbare semnificativă în percepția tinerilor alegători bărbați, care, deși nu se consideră conservatori, au votat pentru el datorită sprijinului său față de comunitatea evreiască și a unei viziuni diferite asupra istoriei. Într-o atmosferă de sărbătoare, aceștia au explicat că se opun unei culturi care îi descrie pe bărbați ca fiind „toxici” și că apreciază realizările individuale și ambiția masculină. Această victorie nu a fost doar politică, ci și o reacție culturală, semnalând o dorință de a recunoaște contribuțiile remarcabile ale indivizilor în istorie. Schimbările observate în New York reflectă o tendință mai largă în întreaga țară, unde susținerea pentru Trump devine un simbol al unei corecții culturale mai profunde.
TikTok devine o platformă esenţială pentru informarea tinerilor despre candidaţi; Aidan Kohn-Murphy, fondatorul organizaţiei Gen-Z for Change, explică cum această reţea socială facilitează implicarea tinerilor în susţinerea candidaţilor. Informaţia circulă rapid între utilizatori, ceea ce îi motivează să se implice activ. TikTok readuce în discuţie scandaluri mai vechi, surprinzând tinerii care votează pentru prima dată. Principalele preocupări ale acestora includ schimbările climatice, drepturile reproductive, violenţa armată şi poziţia lui Biden faţă de Israel. Atât Kamala Harris, cât şi Donald Trump îşi concentrează campaniile pe această generaţie, care ar putea influenţa rezultatul alegerilor.
Silviu Faiăr analizează modul în care candidații la alegerile prezidențiale reușesc să comunice cu tinerii. În podcastul HotSpot, el subliniază că există o *lipsă acută de comunicare* în rândul tinerilor, care se simt dezamăgiți de temele abordate de politicieni, multe dintre ele fiind depășite. Faiăr menționează că tinerii așteaptă soluții clare pe probleme actuale, cum ar fi drepturile omului și consumul de droguri, și critică modul în care candidații abordează aceste subiecte. De asemenea, el își exprimă nemulțumirea față de stagnarea politică și sugerează că tinerii ar trebui să voteze cu cine își doresc cu adevărat, nu doar util. În contextul alegerilor, Faiăr analizează și prestația diverselor personalități politice, evidențiind atât strategiile de comunicare, cât și inconsistențele acestora.
Se conturează o competiție strânsă la alegerile din SUA, cu Donald Trump și Kamala Harris concentrându-se pe grupuri demografice specifice pentru a-și maximiza șansele de câștig. Trump își îndreaptă atenția către tinerii bărbați, folosind o retorică puternică și apariții în podcasturi, în timp ce Harris se concentrează pe alegătorii de sex feminin, având un avantaj semnificativ în rândul acestora. Sondajele arată că Trump câștigă alegătorii bărbați cu 18 puncte procentuale, în timp ce Harris are un avantaj de 16 puncte în rândul femeilor. Prezența tinerilor bărbați la vot rămâne esențială, dat fiind că aceștia votează în rate mai scăzute comparativ cu alte grupuri demografice. Dacă Trump reușește să mobilizeze acest grup, ar putea schimba cursul alegerilor, având în vedere că tinerii sunt sceptici în privința politicii și a instituțiilor.
