Rusia a lansat o rachetă intercontinentală, provocând reacții internaționale intense. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat să comenteze detaliile incidentului, în timp ce surse ucrainene au confirmat că racheta a fost lansată din regiunea Astrahan. Deși nu s-a precizat tipul rachetei, s-a speculat că ar putea fi vorba despre modelul Rs-26 Rubej. Aceasta ar reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului, având în vedere că rachetele intercontinentale nu au fost folosite în război până acum. Tensiunile au crescut, iar Kievul a cerut aliaților să nu cedeze în fața amenințărilor rusești. În urma atacului, mai multe persoane au fost rănite în orașele Dnipro și Krivoi Rog, iar incidentul a generat îngrijorări referitoare la posibilele reacții nucleare ale Rusiei.
China a făcut apel la calm și reținere după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce extinde opțiunile de utilizare a armelor nucleare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a subliniat importanța dialogului pentru a reduce tensiunile internaționale. Decretul lui Putin a fost semnat în contextul în care Statele Unite au permis Ucrainei să folosească rachete ATACMS. Această revizuire a doctrinei nucleare ruse a fost criticată de țările occidentale, iar China își menține poziția de a încuraja soluționarea politică a crizei din Ucraina.
China a cerut calm și reținere în urma decretului semnat de președintele rus Vladimir Putin, care extinde posibilitățile de utilizare a armamentului nuclear. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a subliniat necesitatea dialogului pentru a diminua tensiunile. Decretul vine în contextul în care Statele Unite au autorizat Ucraina să folosească rachete ATACMS împotriva teritoriului rus, iar Putin a avertizat că atacurile din partea țărilor non-nucleare susținute de puteri nucleare ar putea fi considerate agresiune comună. Rusia a reacționat prin amenințări la adresa NATO, iar oficialii ruși au denunțat utilizarea rachetelor americane în conflictul ucrainean, considerându-l o escaladare a situației.
Kremlinul a anunțat că linia telefonică directă cu Casa Albă, menită să dezamorseze crizele, nu este folosită în prezent. Această declarație vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Rusia și Occident, în special după ce președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că ar putea recurge la un atac nuclear în răspuns la atacuri convenționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat existența unei linii securizate pentru comunicarea între liderii celor două țări, dar a subliniat că aceasta nu este activă. Moscova consideră că utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina, cu sprijinul SUA, reprezintă o escaladare a conflictului, iar Rusia nu va ezita să răspundă la provocări, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare.
Taxele vamale pe care Donald Trump dorește să le impună vor provoca probleme economice severe și tensiuni internaționale. Potrivit analizei din Financial Times, aceste măsuri nu vor rezolva dezechilibrul comercial al Statelor Unite, în special în relația cu China. Editorialul subliniază că, deși Trump intenționează să încurajeze producția internă prin restricționarea importurilor, acest lucru va duce la o deteriorare a balanței comerciale și la inflație. De asemenea, datoria federală va continua să crească, afectând încrederea investitorilor în dolar. În concluzie, politicile comerciale ale actualului președinte sunt văzute ca ineficiente și riscante pentru economia americană.
Rusia a început producția de adăposturi mobile antiatomice KUB-M, capabile să protejeze împotriva undelor de șoc și radiațiilor nucleare. Aceste adăposturi, dezvoltate de Institutul de cercetare al Ministerului pentru Situații de Urgență, oferă protecție timp de 48 de ore împotriva amenințărilor diverse, inclusiv explozii și substanțe chimice periculoase. Adăpostul are forma unui container de transport maritim și poate găzdui 54 de persoane, având opțiunea de a adăuga module suplimentare. Anunțul vine pe fondul tensiunilor internaționale, după ce SUA au permis Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune, iar Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină nucleară.
Bursa de Valori București a înregistrat scăderi mai mari decât bursele europene la începutul săptămânii, în contextul tensiunilor internaționale generate de decizia președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete pentru a lovi ținte în Rusia. Această schimbare de politică a stârnit temeri privind o escaladare a conflictului, iar investitorii sunt îngrijorați de deficitul bugetar al României și incertitudinea fiscală pentru 2025. Indicele BET a închis în scădere cu 1,22%, iar capitalizarea companiilor listate a scăzut cu 2 miliarde lei, afectată de scăderile abrupte înregistrate de companii precum TTS și ONE. Doar două acțiuni din cele 20 ale indicelui BET au avut o evoluție pozitivă, ceea ce reflectă o tendință generală de corecție pe piață.
Rusia amenință cu atacuri nucleare asupra SUA în urma deciziei președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei utilizarea rachetelor ATACMS. Deputatul Andrei Guruliov, fost comandant militar, a declarat că un atac nuclear ar descuraja SUA și a afirmat că, în cazul unui atac, "nu va rămâne nimic din America". De asemenea, Guruliov a sugerat atacuri asupra arsenalelor nucleare ale Marii Britanii și Franței. Consiliul Federației din Rusia a avertizat că permisiunea de a folosi rachetele ATACMS de către Ucraina reprezintă un pas spre un posibil război mondial. Aceste declarații vin într-un context de escaladare a tensiunilor între Rusia și Occident, pe fondul sprijinului militar acordat Ucrainei.
Fiul lui Donald Trump, Donald Trump jr., a atacat dur decizia Statelor Unite de a permite Ucrainei să utilizeze rachete americane ATACMS împotriva Rusiei. Acesta a numit „imbecili” pe cei care au aprobat această măsură, susținând că complexul militar vrea să provoace un nou război mondial înainte ca tatăl său să aibă ocazia de a aduce pacea. Comentariile sale vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat permisiunea de a ataca ținte rusești, în timp ce Moscova avertizează că această decizie poate duce la o escaladare gravă a conflictului. Această situație subliniază tensiunile crescute în regiune, pe fondul sprijinului militar american pentru Ucraina.
Autorizația lui Biden pentru utilizarea rachetelor ATACMS în Rusia este o escaladare periculoasă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această decizie ar putea "toarna gaz pe foc" în conflictul din Ucraina, evidențiind implicațiile grave pe care le-ar putea avea asupra relațiilor internaționale. Această autorizație, care ar permite Kievului să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune, a fost confirmată de surse americane după un weekend de atacuri rusești asupra Ucrainei. Decizia vine pe fondul trimiterii de trupe nord-coreene în ajutorul Rusiei, ceea ce a determinat Washingtonul să reacționeze pentru a descuraja Phenianul, conform oficialilor americani. Rachetele ATACMS, având o rază maximă de 305 km, ar putea schimba radical dinamica conflictului.
