Bursele europene au încheiat tranzacțiile în scădere din cauza intensificării tensiunilor geopolitice legate de Rusia. Indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,45%, atingând cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Acțiunile băncilor au scăzut cu 1,42%, iar sectorul turismului cu 1%, în timp ce sectorul sănătății a reușit un avans de 0,57%. Indicii burselor din Germania, Franța, Italia și Spania au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative. În contextul global, investitorii s-au orientat către active sigure, pe fondul anunțurilor Kremlinului privind posibile riposte nucleare și a tensiunilor cu SUA, în urma desfășurării de rachete balistice de către Ucraina. Pe Wall Street, Dow Jones a scăzut, în timp ce Nasdaq a crescut, susținut de acțiunile Nvidia. Rapoarte financiare importante au fost publicate în Europa, inclusiv un indice final al inflației din zona euro pentru luna octombrie.
Rusia a început producția în serie de adăposturi antiatomice mobile, destinate protecției populației în caz de atac nuclear sau dezastre naturale. Aceste adăposturi, denumite „KUB-M”, au forma unor containere de transport maritim întărite și pot găzdui până la 54 de persoane. Capacitatea acestora poate fi extinsă prin atașarea de module suplimentare. Anunțul survine într-un context global tensionat, în care conflictul din Ucraina escaladează, iar relațiile cu Occidentul sunt critice. Kremlinul a semnalat că deciziile recente ale administrației Biden ar putea intensifica conflictul, iar producția de adăposturi reflectă pregătiri pentru riscuri legate de conflicte armate și dezastre.
Un pescar norvegian a avut o experiență neobișnuită când plasele sale au fost târâte de un submarin american. Incidentul s-a petrecut în apropierea fiordului Malangen, iar plasele au fost agățate de submarinul USS Virginia, care a tras echipamentul pe o distanță de aproximativ 2 mile marine. Paza de Coastă norvegiană a intervenit pentru a recupera plasele. Purtătorul de cuvânt al Flotei a 6-a SUA a confirmat incidentul și a anunțat o anchetă. Acest incident survine într-un context de intensificare a prezenței militare americane în regiunea Arctică, în special în fața amenințărilor din partea Rusiei, ceea ce ridică îngrijorări legate de activitățile navale în Marea Barents.
Rusia a avertizat că orice permisiune acordată Ucrainei de a lovi în adâncimea teritoriului său va fi considerată o implicare directă a NATO în conflict. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a declarat că un astfel de pas ar avea consecințe devastatoare pentru Occident. Declarațiile au fost făcute în contextul unei posibile colaborări între liderii britanici și francezi pentru a convinge SUA să permită atacuri ucrainene cu rachete "Storm Shadow". De asemenea, Zaharova a criticat informațiile din rețelele sociale ucrainene despre intenția de a modifica marcajele rachetelor occidentale pentru a le folosi împotriva Rusiei, numind această acțiune o "înșelătorie sângeroasă". Rusia subliniază importanța operațiunii sale militare în Ucraina, considerând-o necesară pentru a elimina amenințările din regiune.
Tensiunile între Polonia și Rusia cresc după ce o bază militară secretă ucraineană a fost dezvăluită de imagini din satelit. Această situație a generat îngrijorări în rândul Kievului și al comunității internaționale, având în vedere riscurile de atac din partea Kremlinului. Guvernul ucrainean a confirmat că a cerut Google să ascundă locațiile expuse, dar imaginile au scos la iveală detalii despre aeronavele de transport militar ucrainene staționate în Polonia. Aceste avioane, evacuate din Ucraina pentru a evita atacurile rusești, joacă un rol crucial în logistică. Prezența lor în Polonia ridică întrebări importante privind securitatea și geopolitica, având în vedere că o eventuală pierdere a acestor resurse ar putea afecta grav eforturile de război ale Ucrainei. Această situație complică și mai mult relațiile Poloniei cu Rusia, în contextul sprijinului său constant pentru Ucraina.
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% în noiembrie din cauza unei inflații care, deși a continuat să scadă, o face mai lent decât se anticipa. În T3/2024, inflația anuală a scăzut la 4,62%, dar s-a confruntat cu creșteri ale prețurilor alimentelor și ale energiei, în special din cauza secetei severe. Prognoza arată că inflația va crește ușor în ultimele luni ale anului și va fluctua în prima jumătate a lui 2025, rămânând peste intervalul țintei. De asemenea, incertitudinile economice sunt amplificate de tensiunile geopolitice și condițiile de pe piața muncii, ceea ce face ca deciziile de politică monetară să fie esențiale pentru stabilitatea economică.
Rata inflației va crește în ultimele luni ale anului 2024 și va fluctua semnificativ în prima jumătate a anului 2025, conform Băncii Naționale a României (BNR). În raportul publicat recent, BNR anticipează că inflația va depăși intervalul țintit, influențată de efectele secetei și de creșterea prețurilor la mărfuri. Deși se preconizează o descreștere ulterioară, aceasta va fi pe o traiectorie mai ridicată decât estimările anterioare. Riscurile și incertitudinile se amplifică din cauza politicii fiscale viitoare, condițiilor de pe piața muncii și tensiunilor geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina. Noul raport trimestrial va fi prezentat pe 11 noiembrie 2024.
BNR avertizează că inflația va crește ușor în ultimele luni ale anului și va fluctua în 2025. Potrivit raportului asupra inflației, efectele secetei severe din 2024 și majorarea prețurilor la mărfuri vor influența dinamica prețurilor alimentelor și energiei. Deși inflația va începe să descrească, aceasta va rămâne deasupra intervalului țintă până în 2026. BNR subliniază că incertitudinile legate de politica fiscală și condițiile de pe piața muncii pot afecta perspectivele economice. Războiul din Ucraina și tensiunile globale adaugă riscuri suplimentare. În acest context, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, cu scopul de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Prețul aurului a crescut cu peste 33% în 2024, cea mai bună performanță din ultimele patru decenii. Această tendință ascendentă este influențată de o serie de factori, inclusiv schimbările în politica băncilor centrale, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și așteptările legate de alegerile prezidențiale din SUA. Cu toate că nu există dovezi clare că alegerile influențează direct prețul aurului, rezultatul electoral va afecta politicile economice și geopolitice, ceea ce poate genera volatilitate pe piețe. În funcție de câștigător, aurul ar putea beneficia sau suferi de pe urma schimbărilor în cheltuielile guvernamentale și în ratingul de credit al SUA. Analiștii sugerează că, indiferent de rezultat, perspectivele pe termen lung pentru aur rămân favorabile, având în vedere cererea continuă și riscurile geopolitice.
Bill Gates a declarat că, indiferent de evitarea unui război major, omenirea se va confrunta cu o nouă pandemie în următorii 25 de ani. Miliardarul a subliniat că tensiunile geopolitice cresc, iar răspunsul global la pandemia de Covid-19 nu a fost suficient. Gates a exprimat dezamăgirea față de lecțiile învățate, afirmând că multe dintre ele nu au fost interiorizate, ceea ce ar putea duce la o pregătire insuficientă pentru viitoarele provocări. El a criticat Statele Unite pentru că nu au reușit să fie un model de conducere în gestionarea crizelor de sănătate globală.
