Ucraina se confruntă cu o amenințare potențială din partea rachetei RS-26 Rubezh, echipată cu focoase convenționale, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. În urma permisiunii oferite de SUA pentru utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, mai multe ambasade din Kiev și-au suspendat activitatea, iar Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a declarat că informațiile despre un atac masiv sunt o formă de dezinformare. Analiștii sugerează că Rusia ar putea testa această rachetă balistică intercontinentală, care ar putea ajunge la Kiev în 8-10 minute, și care ar putea depăși capabilitățile sistemelor de apărare Patriot. Deși RS-26 Rubezh nu este oficial în serviciu, Rusia a anunțat dezvoltarea unor rachete cu rază medie de acțiune pentru 2024, intensificând astfel frica de un atac iminent asupra Ucrainei.
China a prezentat avioanele J-20 și J-35A la show-ul aerian de la Zhuhai, evidențiind superioritatea sa tehnologică. Această ediție a fost specială, incluzând și modelul rusesc Su-57 și un UCAV stealth, CH-7. J-35A, o variantă modernizată a FC-31, este considerat un competitor direct al F-35 american. De asemenea, China a dezvăluit rachete aer-aer PL-15 cu aripioare pliabile, îmbunătățind capacitățile de atac ale avioanelor sale. Pakistanul ar putea fi primul beneficiar al J-35A, ceea ce amplifică tensiunile cu India, care trebuie să răspundă rapid la avansurile tehnologice ale Chinei.
Kim Jong-Un a îndemnat armata Coreei de Nord să își îmbunătățească capacitățile pentru a lupta într-un război. Acest apel a fost făcut în cadrul unei conferințe a comandanților de batalioane, în contextul extinderii programului nuclear nord-coreean, considerat o reacție la amenințările din partea SUA. Kim a criticat strategia americană de cooperare militară cu Seulul și Japonia, denumind-o „NATO asiatic”, care contribuie la escaladarea tensiunilor regionale. În plus, Coreea de Nord a redefinit Sudul ca stat „ostil” și a început să trimită soldați pentru a lupta în Ucraina, ceea ce complică și mai mult relațiile cu vecinii și cu Washingtonul.
Kim Jong Un a îndemnat armata să se pregătească de război, calificând peninsula coreeană drept „cel mai mare focar al lumii” în timpul unui discurs adresat comandanților militari la Phenian. El a acuzat SUA și Coreea de Sud de escaladarea tensiunilor în regiune, afirmând că acestea se află în cea mai gravă fază din istorie. În același timp, se raportează că Coreea de Nord sprijină Rusia în războiul din Ucraina cu trupe și echipamente militare, inclusiv obuziere și lansatoare de rachete. Informațiile sugerează desfășurarea a peste 10.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, consolidând cooperarea militară între cele două state printr-un acord recent de apărare reciprocă.
Mohammad Afif, purtătorul de cuvânt al Hezbollah, a fost ucis într-un atac israelian ce a lovit o clădire din centrul Beirutului. Atacul a avut loc în cartierul Ras al-Nabaa, unde se adăposteau mulți oameni strămutați din suburbiile sudice, iar clădirea viza birourile Partidului Ba’ath. Afif, care a condus postul de televiziune Al-Manar și a fost consilier al liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost implicat activ în comunicarea grupului pe fondul tensiunilor cu Israelul. De la începutul conflictului, Hezbollah și Israel au avut schimburi de focuri, intensificate după atacurile din 8 octombrie 2023, când grupul a început să lanseze rachete către Israel. Israelul a refuzat să comenteze atacul, iar purtătorul de cuvânt al armatei nu a emis avertismente înainte de bombardament.
Armata israeliană a emis notificări de convocare pentru membrii comunității ultra-ortodoxe, în contextul conflictelor cu Hamas și Hezbollah. Aceasta decizie vine după o hotărâre a Curții Supreme care a eliminat scutirile generale pentru studenții evrei la seminar. Ministerul Apărării a anunțat că 7.000 de ultra-ortodocși vor fi chemați treptat, începând de duminică, cu scopul de a păstra stilul de viață religios în timpul serviciului militar. Schimbarea a stârnit reacții negative din partea partidelor religioase din guvernul lui Benjamin Netanyahu, crescând tensiunile în coaliția de dreapta. Liderii ultra-ortodocși avertizează că această măsură amenință identitatea lor religioasă, iar unii rabini îi îndeamnă pe cei convocați să refuze să se prezinte la armată.
Ianis Hagi a intrat pe teren în minutul 89 al meciului România - Kosovo, dar nu a avut ocazia să se facă remarcat. Deși a fost introdus pentru a executa o lovitură liberă, conflictul izbucnit între jucători a dus la abandonarea partidei. Hagi a fost surprins în mijlocul scenelor tensionate, făcând semne de frustrare în fața refuzului jucătorilor kosovari de a continua meciul. Incidentul a avut loc pe fondul scandărilor din tribune legate de tensiunea politică dintre România și Kosovo. Presa scoțiană a subliniat exasperarea lui Hagi în fața situației necontrolate, în care echipa sa nu a putut să marcheze.
Valon Berisha, mijlocașul echipei Kosovo, a postat un mesaj provocator pe Instagram după meciul cu România. El a folosit expresia „Kosovo e Kosovo”, în replică la banner-ul afișat de fanii români, „Kosovo e Serbia”, care a dus la suspendarea anterioară a unei partide. Deși la meciul recent nu s-a mai afișat acest mesaj, spiritele s-au încins din nou, iar fanii români au scandat „Serbia, Serbia”. Berisha a adăugat emoticoane, inclusiv simbolul vulturului cu două capete, pe steagul Albaniei, în timp ce colegul său Lumbardh Dellova a imitat același simbol în direcția fanilor români. Aceste acțiuni reflectă tensiunile persistente între cele două echipe în contextul preliminariilor pentru EURO 2024.
Joe Biden și Xi Jinping se întâlnesc sâmbătă, în Lima, Peru, la summitul APEC, marcând ultima discuție înainte de preluarea mandatului lui Donald Trump. Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescute între SUA și China, generate de acuzații de atacuri cibernetice, probleme comerciale, situația Taiwanului și sprijinul Chinei pentru Rusia. Este prima întâlnire în ultimele șapte luni, iar ambele țări caută să gestioneze provocările economice și politice. Biden a impus restricții asupra investițiilor în tehnologii chineze avansate, în timp ce China își dorește stabilitate în relația cu SUA, având în vedere schimbările de putere. De asemenea, Xi Jinping își intensifică campania diplomatică în America Latină, ceea ce stârnește îngrijorări la Washington cu privire la influența Chinei în regiune.
Iranul a negat categoric informațiile conform cărora Elon Musk s-ar fi întâlnit cu ambasadorul său la ONU, Amir Saeid Iravani, la New York. Agenția oficială Irna a citat purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, care s-a declarat surprins de mediatizarea subiectului. New York Times a relatat că întâlnirea, care ar fi avut loc luni, ar fi avut scopul de a reduce tensiunile dintre Iran și SUA, dar Iranul a respins vehement aceste afirmații. De asemenea, relațiile dintre cele două țări au fost tensionate de-a lungul anilor, în special sub administrația fostului președinte Donald Trump, care a impus sancțiuni severe împotriva Teheranului. Presa iraniană a folosit termeni precum „întâlnire ascunsă” și „trădare” pentru a caracteriza situația, înainte de a veni cu dezmințiri oficiale.
