Creșterea taxelor devine inevitabilă pentru România, care riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene. În contextul deficitului bugetar excesiv, autoritățile se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene, care amenință cu blocarea decontărilor pentru fondurile europene dacă deficitul nu scade. Guvernul a anunțat că va implementa măsuri de corecție fiscală, inclusiv majorarea impozitelor pe venit și proprietăți, începând cu aprilie 2025. Deficitul planificat pentru 2024 este de 8% din PIB, iar în septembrie acesta a atins deja 5,45%. În plus, Produsul Intern Brut a rămas constant în trimestrul III 2024, ceea ce indică o stagnare economică.
Candidații la Președinție și Parlament promit o Românie prosperă, dar realitatea economică este îngrijorătoare. Comisia Europeană a redus estimările de creștere economică pentru 2024 de la 3,3% la 1,4%, iar deficitul bugetar va atinge 8% din PIB. În acest context, Guvernul lucrează la politici fiscale ce implică majorări de taxe, contrar angajamentelor anterioare. Măsurile propuse includ creșterea impozitului pe dividende și pe proprietăți, precum și posibile majorări ale TVA-ului și impozitului pe venitul angajaților. Aceste decizii ar putea afecta grav micile afaceri și angajații, în timp ce politicienii continuă să își promoveze imaginea de oameni simpli, ignorând problemele cu care se confruntă românii.
Îndoielile cresc în jurul planurilor de creștere economică ale Marii Britanii; analizele sugerează că ar putea urma noi creșteri de taxe. Recent, ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, a propus o serie de reforme pentru a stimula economia, inclusiv dereglementarea serviciilor financiare și măsuri pentru investiții în pensii. Totuși, economistul James Smith de la ING a avertizat că, dacă aceste măsuri nu aduc rezultatele dorite, majorările de taxe ar putea fi inevitabile. De asemenea, fostul viceguvernator al Băncii Angliei, John Gieve, a exprimat scepticism față de eficiența acestor reforme. În contextul unei creșteri economice slabe de doar 0,1% în trimestrul al treilea, sectorul de afaceri se teme de impactul acestor măsuri asupra angajărilor și investițiilor.
Nicuşor Dan a anunțat că taxele și impozitele locale din București ar putea fi majorate doar dacă banii sunt gestionați de Primăria Capitalei pentru investiții, nu de primăriile de sector. Într-o declarație la Digi 24, primarul a subliniat că, în cazul în care banii ajung la sectoare, nu va accepta creșterea impozitelor. De asemenea, el a menționat că Parlamentul va ține cont de opinia bucureștenilor exprimată la referendumul local, care va avea loc în curând, și care va influența bugetul național și dezbaterile pe Codul urbanismului. Nicuşor Dan crede că votul a sute de mii de cetățeni va fi un argument semnificativ în fața autorităților.
România se confruntă cu riscul de a pierde miliarde de euro din fonduri europene dacă deficitul bugetar nu începe să scadă, conform unei somații trimise de Comisia Europeană către Guvern. Deficitul este estimat să ajungă la 8% din PIB până la finalul lui 2024, în condițiile în care bugetul a fost construit pe 6,9%. Comisia a avertizat că, fără implementarea măsurilor de creștere a impozitelor și taxelor, va bloca decontările și va opri accesul la fonduri noi. Guvernul a promis majorări semnificative ale impozitelor, inclusiv impozitul pe venit și pe dividend, pentru a evita sancțiunile și a asigura continuitatea proiectelor finanțate din PNRR, esențiale pentru economia în dificultate. În plus, România trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale legate de sectorul energetic, ceea ce va implica cheltuieli suplimentare de aproximativ 7 miliarde de euro. Această situație complicată a fost accentuată de o stagnare a PIB-ului, care a scăzut cu 0,2% față de anul precedent, conform datelor INS.
Guvernul României lucrează la un plan fiscal care preconizează actualizarea impozitelor din 2025, în contextul reducerii deficitului bugetar. Se analizează trei scenarii, dintre care unul prevede o creștere a TVA-ului la 19%, renunțarea la cotele reduse și majorarea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Un alt scenariu vizează impozitul pe dividende, care ar putea crește de la 8% la 16%. Analistul Adrian Negrescu consideră că varianta impozitului progresiv este puțin probabilă, având în vedere dificultățile logistice. Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar cu 5,4% în următorii șapte ani, de la 7,9% la 2,5% din PIB, și solicită extinderea perioadei de ajustare a deficitului la șapte ani, față de patru, cât prevede în prezent tratatul UE.
Oamenii din Ploiești ar putea beneficia de o reducere de 10% la taxe și impozite, dacă vor dona sânge. Conform unei hotărâri aprobate de Consiliul Local Ploiești, impozitele locale vor crește cu 10,4% din cauza inflației. Proiectul de hotărâre aflat în dezbatere publică prevede, printre altele, o bonificație de 5% pentru plata anticipată a impozitelor. De asemenea, donatorii de sânge vor avea dreptul la o reducere de 10% a impozitului pe clădiri și terenuri, dacă demonstrează că au donat sânge de cel puțin trei ori într-un an. Reducerea se aplică pentru o singură clădire și un singur teren.
Decizia Curții Constituționale din 7 noiembrie 2024 a declarat neconstituțională contribuția la fondul de tranziție energetică, impusă anumitor participanți din piața energiei. Această măsură a fost criticată ca având scopul de a proteja profiturile speculative ale companiilor, în detrimentul populației, care a fost supusă unor facturi exagerate la energie. Guvernul, prin ordonanțele sale, a promovat o liberalizare haotică și a favorizat profiturile în detrimentul competitivității economiei românești. Decizia recentă a Curții confirmă că măsurile adoptate au fost mai degrabă protecționiste pentru cei cu venituri excepționale, ceea ce va duce la rambursări tardive pentru consumatori și la o presiune suplimentară asupra bugetului. Această situație evidențiază incompetența și indiferența decidenților în gestionarea crizei energetice, cu efecte negative asupra economiei și populației.
Nicușor Dan face apel la bucureșteni să participe la Referendumul local din 24 noiembrie, care va avea loc odată cu primul tur al scrutinului prezidențial. Edilul subliniază că acest referendum este consultativ și nu are valoare juridică, dar oferă cetățenilor ocazia de a decide cum se cheltuiesc taxele și impozitele locale. Dan argumentează că votul este esențial pentru a asigura investiții în infrastructură, sănătate și mediu, și pentru a combate haosul urbanistic din București. De asemenea, el face referire la o întrebare din referendum privind prevenirea consumului de droguri în școli, evidențiind responsabilitatea comunității de a proteja tinerii de acest fenomen alarmant.
Cristian Păun atrage atenția asupra unei posibile recesiuni economice în România, evidențiind o scădere a PIB-ului în primul trimestru cu 0,4% și o creștere modestă de 0,1% în al doilea trimestru, conform datelor INS. Profesorul subliniază că, în comparație cu trimestrul al treilea din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%, sugerând o stagnare îngrijorătoare. Păun critică actuala direcție economică a Guvernului, comparând România de astăzi cu un "tigru" transformat într-o "pisică pricăjită". El recomandă ca, în acest context, să nu se modifice impozitele la începutul anului, pentru a evita o deteriorare și mai mare a situației economice.
