Guvernul României a aprobat Strategia Energetică 2025-2035, care vizează independența de importurile de gaze naturale până în 2027. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestui plan, care include măsuri de protecție pentru cetățenii vulnerabili, precum plafonarea prețurilor la energie. Strategia prevede o reducere de 89% a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul energetic până în 2035 și o pondere de 41,1% a surselor regenerabile de energie în consumul final brut. De asemenea, se va relua producția internă de uraniu pentru consumul nuclear, iar combustibilii fosili solizi vor fi eliminați din mixul energetic până în 2032. Țintele vor fi atinse prin creșterea capacității de producție din surse regenerabile și utilizarea gazelor verzi.
Utilizarea pompelor de căldură va crește semnificativ în România, conform Strategiei energetice 2025-2035; această tendință vine în contextul interzicerii, din 2040, a centralelor pe gaze naturale în Uniunea Europeană. Estimările sugerează că, în cazul instalării a unui milion de pompe, necesarul instantaneu de energie electrică ar putea ajunge la 4.000 MW, ceea ce ar pune presiune pe rețelele electrice, în special în perioadele de consum maxim din timpul iernii. De asemenea, strategia subliniază nevoia de soluții hibride care să integreze centrale pe gaz pentru a asigura stabilitatea aprovizionării. Se preconizează că, până în 2050, sursele regenerabile vor reprezenta 75,8% din sectorul de încălzire și răcire, cu o creștere semnificativă a utilizării pompelor de căldură și a energiei solare termice. Această tranziție va necesita măsuri specifice pentru zonele rurale, precum utilizarea eficientă a biomaselor și dezvoltarea sistemelor centralizate de încălzire.
Ministerul Energiei lucrează la un ghid pentru capacități de stocare independente și va aloca aproximativ 150 de milioane de euro pentru acest proiect. Secretarul de stat Dan Drăgan a anunțat că schema va fi aprobată în anul viitor, cu un apel pentru stocatorii independenți, care trebuie să utilizeze 75% energie din surse regenerabile. Ghidul va fi dezbătut public și se estimează că va fi finalizat până la sfârșitul primului trimestru din 2025. De asemenea, Drăgan a subliniat importanța stocării energiei pentru a face față provocărilor de pe piață și a menționat că țara are un obiectiv de 10 Gigawați instalați din surse regenerabile până în 2030. La evenimentul Bucharest Energy Storage 2024, s-au discutat cele mai recente tendințe și tehnologii în domeniu.
Grecia a înregistrat miercuri cel mai mic preț al energiei electrice din Europa, cu un preț mediu de 105,57 euro/MWh. Această scădere cu 10,5% față de ziua anterioară se datorează contribuției semnificative a surselor regenerabile, în special a parcurilor eoliene, care reprezintă 54% din mixul energetic al țării. În contrast, alte piețe europene, precum cele din Bulgaria și România, au prețuri de peste 217 euro/MWh, în principal din cauza scăderii producției eoliene. De asemenea, Germania se confruntă cu un preț de 231,09 euro/MWh, în timp ce Albania a raportat 272,6 euro/MWh din cauza secetei. În acest context, Grecia a exportat 25% din energie către conexiunile internaționale.
Grecia conduce în ritmul de renunțare la cărbune, dar se confruntă cu costuri mari. Conform raportului ONU, țara a redus utilizarea cărbunelui cu 41%, fiind urmată de Marea Britanie și Danemarca. În ciuda acestui progres, Grecia se bazează pe gazele naturale, care reprezintă 53% din energia înlocuită, ceea ce crește costurile și riscurile geopolitice. În contrast, Portugalia a retras cărbunele mai lent, dar 66% din energie provine din surse regenerabile, iar România a înlocuit 90% din energia pe bază de cărbune cu surse ecologice. Experții subliniază că dependența de gazul natural este o alegere costisitoare și nesigură pentru viitorul energetic al Greciei.
România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, conform raportului Comisiei Europene. Aceasta schimbare a survenit în contextul în care piața gazelor s-a adaptat provocărilor generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Producția internă de gaze a fost de 7,7 miliarde de metri cubi, iar importurile au scăzut cu 9% față de anul precedent. De asemenea, sursele regenerabile au atins o pondere record de 52% în producția de energie electrică, marcând progrese semnificative în tranziția către energie curată. Consumul de gaz în UE a scăzut cu 6% față de anul trecut, iar prețurile cu amănuntul au revenit la niveluri din 2021, reflectând o stabilizare a piețelor energetice.
