Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a declarat că nu va candida pentru funcția de cancelar, anunțând Partidul Social-Democrat (SPD) că îl susține pe Olaf Scholz în continuare. Într-un mesaj video, Pistorius a confirmat decizia sa, permițând astfel lui Scholz să își continue candidatura pentru viitoarele alegeri din februarie. Coaliția condusă de Scholz s-a destrămat recent, iar sondajele de opinie indică un avans semnificativ pentru blocul conservator CDU/CSU. Deși Scholz se confruntă cu o popularitate scăzută, Pistorius rămâne unul dintre cei mai apreciați miniștri din guvern.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a decis să nu candideze pentru funcția de cancelar, facilitând astfel candidatura lui Olaf Scholz. Această decizie a fost anunțată printr-un mesaj video, în care Pistorius a comunicat conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) despre alegerea sa. În urma destrămării coaliției conduse de Scholz, se preconizează că acesta va fi nominalizat din nou pentru conducerea unui nou cabinet SPD în cadrul unei reuniuni programate pentru luni. Alegerile anticipate din februarie se anunță provocatoare, cu blocul conservator CDU/CSU având un avans semnificativ în sondaje, în ciuda popularității actuale a lui Pistorius, care este mult mai bine văzut de alegători decât Scholz.
Olaf Scholz se confruntă cu presiuni crescute să se retragă din cursa pentru un nou mandat de cancelar. După un rezultat slab al coaliției sale cu Verzii și Liberalii, mai mulți membri importanți ai Partidului Social Democrat (SPD) contestă candidatura sa, cerând clarificări rapide. Deși Scholz a declarat că este încrezător în victoria partidului, sondajele arată o scădere dramatică a popularității sale, cu SPD stagnând la 15% din intențiile de vot. În contrast, Boris Pistorius, ministrul Apărării, câștigă sprijin și este văzut ca un potențial succesor. Cu un vot de încredere programat în Bundestag, Scholz ar putea pierde sprijinul necesar pentru a-și continua mandatul, deschizând calea pentru alegeri anticipate.
Boris Pistorius a fost propus pentru funcția de Cancelar al Germaniei de către membrii SPD, în urma prăbușirii coaliției lui Olaf Scholz. Într-o întâlnire recentă, parlamentarii din Partidul Social Democrat au discutat despre șansele lui Scholz de a obține un rezultat bun la alegerile din februarie 2025 și au exprimat îndoieli cu privire la viitorul acestuia. Sondajele arată că SPD se află pe locul al treilea, cu 16%, în spatele CDU și AfD. Criticile față de Scholz au fost exprimate de deputatul Joe Weingarten, care a avertizat că fără o schimbare, alegerile vor fi un „dezastru”.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie 2025. Partidul Social Democrat (SPD), partenerii săi de coaliție Verzii și principalul partid de opoziție, creștin-democrații (CDU/CSU), au convenit asupra acestei date în urma negocierilor de la Berlin, conform agenției de presă DPA. Acordul a fost realizat după prăbușirea guvernului de coaliție stânga-liberal al cancelarului Olaf Scholz, cauzată de dispute cu liberalii din Partidul Democraților Liberi (FDP) pe tema politicii economice. Deși Scholz a sugerat un vot de încredere în ianuarie, opoziția a cerut ca alegerile să aibă loc cel târziu în februarie. Decizia finală va fi luată de președintele Frank-Walter Steinmeier, care va gestiona procesul de dizolvare a parlamentului.
Cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu presiuni crescânde din partea partidelor rivale pentru a avansa alegerile parlamentare. După retragerea partidului Liber Democrat (FDP) din coaliția de guvernare, Scholz a anunțat un vot de încredere pentru ianuarie, dar liderul CDU, Friedrich Merz, cere ca alegerile să aibă loc în ianuarie. Sondajele arată o scădere a popularității SPD, plasând CDU/CSU pe primul loc. Comisarul electoral german avertizează asupra provocărilor logistice legate de organizarea alegerilor anticipate, iar discuțiile dintre partidele rămase în coaliție se intensifică, pregătindu-se o ședință specială pentru stabilirea unui calendar electoral.
Liderul opoziției din Germania, Friedrich Merz, cere alegeri anticipate cât mai rapid! Acesta a criticat tacticile cancelarului Olaf Scholz, considerându-le „iresponsabile”, în contextul în care Germania, cea mai mare economie europeană, are nevoie urgentă de măsuri. Merz a declarat că opoziția este deschisă la cooperare în parlament, dar doar dacă Scholz va solicita un vot de încredere, ceea ce ar putea declanșa alegeri anticipate. În prezent, CDU conduce în sondajele de opinie cu peste 30%, în timp ce SPD se află pe locul al treilea, cu aproximativ 16%. Instabilitatea politică actuală este o preocupare majoră, având în vedere provocările economice cu care se confruntă țara.
Criza politică din Germania a escaladat după demiterea lui Christian Lindner, liderul FDP, care a dus la retragerea acestui partid din coaliția cu SPD și Verzii, lăsându-l pe Olaf Scholz într-un guvern minoritar. Scholz a anunțat un vot de încredere pe 15 ianuarie, iar dacă va pierde, ar putea duce la alegeri anticipate până în martie 2024. Această instabilitate apare într-un context economic greu, Germania confruntându-se cu o stagnare economică și provocări interne și externe. Scholz a acuzat FDP de lipsă de cooperare, în timp ce Lindner a respins cerințele de împrumuturi mai mari. În acest climat de incertitudine, sprijinul pentru partidele de extremă dreapta, precum AfD, ar putea crește.
Guvernul german se află într-o criză profundă, cu riscul de colaps. Cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu tensiuni interne între partidele din coaliția sa, SPD, Verzii și FDP, care au viziuni economice ireconciliabile. Deși la început existau puncte comune, acum, divergențele s-au amplificat, în special în contextul recesiunii și al scăderii veniturilor fiscale. Scholz a organizat întâlniri de criză pentru a găsi soluții, dar liberal-democrații insistă pe respectarea frânei de îndatorare, ceea ce contrazice politicile social-democraților și ecologiștilor. Fără sprijinul FDP, guvernul său nu ar mai avea majoritate, iar alegerile anticipate ar deveni inevitabile. Discuțiile de coaliție sunt programate pentru 6 noiembrie, dar rămâne de văzut dacă partidele pot ajunge la un consens.
