Aderarea României la Spațiul Schengen va aduce multiple avantaje economice și sociale. Principalul beneficiu constă în eliminarea timpurilor de așteptare la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria, facilitând astfel o circulație mai rapidă a persoanelor și mărfurilor. Turiștii români nu vor mai fi nevoiți să aștepte ore întregi la punctele de frontieră, în special în sezonul estival sau în preajma sărbătorilor. De asemenea, transportatorii vor beneficia de o eficiență crescută, scăpând de cozile și controalele birocratice. În plus, comerțul va fi îmbunătățit, cu costuri reduse și o circulație mai rapidă a mărfurilor. Aderarea la Schengen va crește atractivitatea României ca destinație turistică și de afaceri, consolidând cooperarea în domeniul securității și justiției cu celelalte state membre.
România va adera complet la Spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, după discuțiile de la reuniunea din Budapesta. Acesta a afirmat că strategia adoptată recent a dat roade, iar România își asumă responsabilitatea pentru protecția frontierelor Uniunii Europene. Ursula von der Leyen, președinta Consiliului European, a salutat rezultatele discuțiilor, subliniind că eliminarea controalelor la frontierele terestre este ultimul obstacol. De asemenea, Ciolacu a abordat și situația din Ucraina, evidențiind necesitatea unei voci unite în fața conflictului.
Viktor Orban a declarat că, în conformitate cu planurile convenite, de la 1 ianuarie România ar putea deveni membră a Spațiului Schengen, eliminând astfel controalele la frontieră. În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Marcel Ciolacu, Orban a subliniat progresele făcute de România și Bulgaria în combaterea migrației ilegale. Miniștrii de interne din cele patru țări implicate au convenit să colaboreze pentru a facilita aderarea României la Schengen, iar decizia finală va fi luată în cadrul unei întâlniri la Bruxelles pe 12 decembrie.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că România își propune să adere la Spațiul Schengen pe 1 ianuarie 2025, în urma discuțiilor cu cancelarul austriac Karl Nehammer. Ciolacu a menționat că o decizie va fi luată în cadrul întâlnirii miniștrilor de interne din România, Bulgaria și Austria, programată pentru vineri la Budapesta, înainte de Consiliul Miniștrilor de Interne ai UE din 13 decembrie. De asemenea, el a exclus implicarea partidului AUR în viitoarea coaliție guvernamentală, afirmând că forțele extremiste trebuie izolate. Ciolacu își dorește o guvernare PSD-PNL cu un premier din partea coaliției.
România va adera complet la Spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025; anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu după discuțiile din Budapesta. Ciolacu a evidențiat importanța acestui moment, subliniind că România își asumă responsabilitatea pentru protecția frontierelor UE. Președinta Consiliului European, Ursula von der Leyen, a salutat rezultatele discuțiilor, afirmând că eliminarea controalelor la frontierele terestre este ultimul obstacol. În plus, premierul român a abordat și situația din Ucraina, subliniind necesitatea unei voci comune în sprijinul acestui conflict.
Ursula von der Leyen susține că Bulgaria și România sunt pe deplin integrate în Spațiul Schengen. Președinta Comisiei Europene a exprimat aprecierea față de rezultatele pozitive obținute în urma discuțiilor informale de vineri de la Budapesta, unde miniștrii de interne din Ungaria, România, Bulgaria și Austria au discutat despre extinderea acestui spațiu. Von der Leyen a subliniat că următoarea etapă necesită o soluție formală din partea Consiliului. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a adăugat că, dacă planurile se desfășoară conform așteptărilor, va fi posibil să se călătorească între Budapesta și București fără controale de frontieră începând cu 1 ianuarie.
Viktor Orbán a declarat că, dacă planurile se desfășoară conform așteptărilor, de la 1 ianuarie, românii vor putea conduce de la Budapesta la București fără a fi supuși vreunui control. În cadrul unei conferințe comune cu premierul român Marcel Ciolacu, Orbán a subliniat importanța aderării complete a României la Spațiul Schengen. Cei doi oficiali au convenit ca miniștrii de interne din Ungaria, România, Bulgaria și Austria să colaboreze pentru a asigura integrarea României în Schengen, inclusiv pe calea terestră. Decizia finală va fi luată pe 12 decembrie la Bruxelles, când Ungaria va prezenta un memoriu în acest sens.
Austria ar putea ridica vetoul care împiedică aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen; această așteptare crește înaintea întâlnirii miniștrilor de interne de vineri la Budapesta. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că eforturile României și Bulgariei în controlul frontierelor au dat roade. Deși cele două țări sunt membre ale UE din 2007 și au obținut acces parțial la Schengen, controalele la frontierele terestre au fost blocate de Austria. Mass-media austriacă sugerează că guvernul condus de Karl Nehammer ar putea renunța la blocaj, iar întâlnirea de vineri este considerată crucială pentru viitorul integrării. Se așteaptă semnarea unei declarații comune, deși aceasta nu va însemna o decizie finală de aderare.
Marcel Ciolacu a exprimat regretul că nu colaborează cu Nicolae Ciucă în vederea aderării României la Spațiul Schengen. El a comentat că, în loc să discute despre subiecte importante, a fost surprins de afirmațiile lui Ciucă, care a declarat că PSD intenționează să naționalizeze Pilonul II de pensii, comparând situația cu un film science fiction. Ciolacu subliniază că este esențial ca România să se concentreze pe integrarea în Schengen, mai ales pe granițele terestre.
Premierul Marcel Ciolacu efectuează o vizită de lucru în Ungaria pentru a discuta despre integrarea României în Spaţiul Schengen. În cadrul întâlnirii cu premierul ungar, Viktor Orbán, se vor aborda aspecte esenţiale ale procesului de aderare. De asemenea, vicepremierul Cătălin Predoiu va avea întâlniri cu miniştrii de interne din Ungaria, Austria şi Bulgaria, precum și cu comisarul european Ylva Johansson. Ciolacu subliniază importanța sprijinului Ungariei, având în vedere că aceasta deţine Preşedinţia Consiliului UE până la sfârşitul anului 2024. Obiectivul este ridicarea controalelor la frontierele terestre până la finalul acestui an, după finalizarea primei etape a aderării în martie 2024.
