Două companii din județul Arad, una din industria auto și alta din producția de plastic, au anunțat concedieri colective pentru 236 de angajați. 42 dintre aceștia au primit deja preavize, conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă. Deși numărul final al concedierilor ar putea fi mai mic, incertitudinea persistă în rândul angajaților. În luna mai, alte șapte companii din sectorul auto au notificat autoritățile despre disponibilizarea a 450 de angajați, invocând scăderea comenzilor. Totuși, județul Arad continuă să aibă una dintre cele mai mici rate ale șomajului din țară, de 1,6%. În prezent, sunt disponibile 1.066 de locuri de muncă în diverse domenii, inclusiv textile și construcții.
Marcel Ciolacu propune scheme de ajutor pentru zonele cu o rată ridicată a șomajului. Aceste măsuri includ granturi și credite garantate de stat cu dobânzi subvenționate, precum și prime de instalare și angajare pentru tineri și românii care se întorc în țară. Programul vizează și investiții în educația duală, cu un buget de 1 miliard de euro din fonduri europene, având ca scop creșterea numărului de elevi învățământ dual la 100.000 în cinci ani. De asemenea, se propun alocări pentru formarea specialiștilor în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM), vouchere de formare profesională și stimulente fiscale pentru angajatorii care integrează persoane de peste 55 de ani.
Rata şomajului în Bucureşti a fost de 0,75% în octombrie 2024. În total, 9.501 persoane erau înregistrate la AMOFM, dintre care 1.600 beneficiau de indemnizaţie de şomaj, iar 7.901 erau şomeri neindemnizaţi. Cei mai mulţi şomeri se încadrează în categoriile de vârstă 40-49 de ani (2.391 persoane), 50-55 de ani (2.192 persoane) şi 30-39 de ani (2.068 persoane), în timp ce tinerii sub 25 de ani constituie doar 316 persoane. În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, 38,50% dintre şomeri au studii liceale, 26,44% studii superioare, iar 14,55% au studii gimnaziale. Structura ocupabilităţii arată că 1.583 persoane sunt foarte greu ocupabile, 2.835 greu ocupabile, 2.896 mediu ocupabile, iar 2.187 uşor ocupabile. Această clasificare se bazează pe activitatea de profilare realizată de agenţie.
AMOFM București a raportat 9.501 șomeri în octombrie, în scădere cu 3,85% față de luna precedentă. Dintre aceștia, 1.600 beneficiază de indemnizație de șomaj, iar 7.901 sunt neindemnizați. Cele mai afectate categorii de vârstă sunt 40-49 de ani (2.391 persoane), 50-55 de ani (2.192 persoane) și 30-39 de ani (2.068 persoane). În ceea ce privește nivelul de educație, cei cu studii liceale reprezintă 38,50% din totalul șomerilor, urmați de cei cu studii superioare (26,44%). Structura ocupabilității arată că 1.583 de persoane sunt foarte greu ocupabile, iar 2.187 sunt ușor ocupabile, conform profilării efectuate de agenție.
Creșterea șomajului în Oradea este un semn bun pentru economia Bihorului. În ultimele luni, majoritatea fabricilor de confecții și pantofi care operau în sistem lohn s-au închis, iar muncitorii afectați au fost în mare parte absorbiți de fabricile din parcul industrial. Această schimbare indică faptul că salariile din Bihor au crescut, făcând lohn-ul mai puțin atractiv pentru angajatori. De asemenea, Bihorul se află pe locul 24 în ceea ce privește salariile pe plan național, o îmbunătățire față de trecutul recent. Totuși, județul mai are mult de lucru pentru a atinge salariul mediu național, ceea ce necesită forță de muncă bine pregătită și investiții în tehnologie. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, având în vedere numărul de angajați și condițiile de muncă din zonă.
Rata șomajului în Uniunea Europeană a scăzut la 6,1% în 2023, cel mai redus nivel din 2014, conform datelor Eurostat. Rata șomajului de lungă durată a atins un minim istoric de 2,1% din forța de muncă, iar în România a fost de 2,2%. Printre statele cu cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată se numără Grecia, Spania și Italia, în timp ce Danemarca și Țările de Jos au avut cele mai scăzute valori. La tineri, rata șomajului a fost de 6,3%, cu cele mai mari valori în Suedia, Spania și Grecia, iar cele mai mici în Cehia, Bulgaria și Germania.
AMOFM anunță disponibilitatea a 11.746 locuri de muncă în București între 6 și 13 noiembrie. Dintre acestea, 645 sunt pentru persoane cu studii superioare, 1.015 pentru cei cu studii medii, 5.573 pentru muncitori calificați și 4.513 pentru muncitori necalificați. Conform Legii 76/2002, Agenția oferă gratuit servicii de mediere a muncii pentru a conecta angajatorii cu persoanele în căutarea unui loc de muncă. Informații suplimentare pot fi obținute de la Agențiile Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Județul Botoșani se confruntă cu cel mai mic număr de angajați din Moldova, cu mai mult de jumătate din populație fără un loc de muncă. Această situație este agravată de nivelul scăzut de educație, unde un sfert dintre locuitori nu au terminat nici măcar zece clase, ceea ce le limitează accesul la locuri de muncă bine plătite. Directorul AJOFM Botoșani, Anca Apăvăloaie, a subliniat că majoritatea persoanelor înregistrate au un nivel de studii de maximum opt clase, ceea ce îngreunează integrarea lor pe piața muncii. Județul Botoșani rămâne astfel unul dintre cele trei poluri ale sărăciei din România.
Istanbulul va oferi transport public gratuit pentru şomeri, facilitând căutarea locurilor de muncă. Primarul Ekrem Imamoglu a anunțat că această inițiativă va permite cetățenilor care caută un loc de muncă să beneficieze de patru călătorii gratuite pe zi timp de trei luni. Măsura, care se aliniază cu programe similare din alte orașe, are ca scop reducerea poverii financiare pentru cei 16 milioane de locuitori ai Istanbulului care se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Imamoglu a subliniat importanța accesibilității în procesul de angajare și impactul semnificativ pe care acest program îl poate avea în orașul său.
Mehedinți este județul cu cea mai mare sărăcie din România, înregistrând o migrație masivă a populației din cauza crizei economice. După închiderea termocentralei de la Halânga în 2016, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, iar rata șomajului a crescut semnificativ. Ion Palici, fost director tehnic, subliniază dificultățile financiare cu care se confruntă locuitorii, mulți dintre ei având datorii la bănci și fiind incapabili să își asigure traiul zilnic. Conform unui studiu realizat de IPSOS, 5% dintre locuitori nu reușesc să își cumpere mâncare, iar 60% din venituri se duc pe cheltuieli de întreținere. Această situație a determinat și plecarea tinerilor în căutarea unui trai mai bun, ceea ce a dus la o îmbătrânire accelerată a populației.
