Marcel Ciolacu a oferit o explicație pentru zborul său cu un avion privat la Monaco, afirmând că nu a fost inspirat în răspunsuri și că nu a călătorit pe banii altora. În urma acuzațiilor, Ciolacu a declarat că a fost mereu în grabă, având multe deplasări externe recente. Criticile au fost aduse de Siegfried Mureșan, care a subliniat că un președinte trebuie să fie capabil să gestioneze situații presante și a pus la îndoială capacitatea lui Ciolacu de a lua decizii importante pentru țară, având în vedere dificultățile întâmpinate în justificarea călătoriei sale.
Siegfried Mureșan acuză prim-ministrul Marcel Ciolacu de stagnare în absorbția fondurilor europene, subliniind că România a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest domeniu. Potrivit lui Mureșan, în exercițiul financiar 2021 - 2027, țara a absorbit doar 89 de milioane de euro dintr-un total disponibil de 31 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de 0,29%. Comparativ, Cehia a absorbit 7% din fonduri, iar Bulgaria 3%. Mureșan a evidențiat că, în perioada anterioară, sub conducerea lui Nicolae Ciucă, România a avut o absorbție record, de 5,9 miliarde de euro în 2022 și 6 miliarde în 2023. De asemenea, el a menționat inflația și deficitul record sub mandatul lui Ciolacu, concluzionând că acesta nu este pregătit să conducă. Informațiile sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene.
Aderarea României la Spațiul Schengen este aproape de finalizare, iar Partidul Național Liberal (PNL) a avut un rol esențial în acest proces, afirmă europarlamentarul Siegfried Mureșan. El subliniază că întâlnirea președintelui PNL, Nicolae Ciucă, cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a fost crucială pentru demersurile de aderare. Mureșan evidențiază că PNL a reușit să facă din integrarea României în Schengen o prioritate pentru Partidul Popular European, iar activitatea ministrului PNL, Cătălin Predoiu, a fost determinată în coordonarea eforturilor tehnice necesare. De asemenea, el critică partidele extremiste, precum AUR, pentru lipsa de influență în deciziile europene.
Parlamentul European a avut astăzi o ședință tensionată, discutând despre impactul victoriei lui Donald Trump asupra relațiilor transatlantice. Eurodeputații au exprimat opinii împărțite, subliniind nevoia de a întări apărarea europeană, în special în contextul dependenței de sprijinul militar al SUA. Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a sugerat că Europa trebuie să-și dezvolte propria industrie de apărare. De asemenea, s-a discutat despre situația din Ucraina, cu îngrijorări legate de posibila retragere a ajutoarelor americane, ceea ce ar putea destabiliza regiunea. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a pledat pentru o responsabilitate mai mare a europenilor în securitate, în timp ce Dan Barna a subliniat importanța valorilor comune ale UE. Atmosfera a fost marcată de incertitudine, iar provocările politice generate de Trump pot reprezenta atât o oportunitate, cât și un test pentru Uniunea Europeană.
După audierea Roxanei Mînzatu, liderul grupului PPE, Manfred Weber, a exprimat îngrijorări legate de proprietatea acesteia din Brașov. Weber a subliniat că este esențial ca viitoarea Comisie Europeană să fie liberă de orice suspiciuni. În timpul audierii, Mînzatu a fost întrebată despre legalitatea extinderii casei sale, existând suspiciuni că aceasta ar fi intervenit fără autorizație asupra unei clădiri ce ar putea fi considerată monument istoric. Mînzatu a prezentat documente de la Ministerul Culturii care atestă că imobilul nu este monument istoric. De asemenea, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a menționat că grupul PPE va continua discuțiile pentru a clarifica aceste aspecte.
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, avertizează că România riscă suspendarea fondurilor europene dacă PSD și AUR ajung la guvernare. El subliniază că partidele extremiste și eurosceptice din Ungaria și Polonia au dus la blocarea unor fonduri europene din cauza încălcării regulilor europene. Mureșan menționează că Ungaria are în prezent fonduri UE blocate în valoare de 20 de miliarde de euro din cauza încălcării statului de drept. El afirmă că o alianță PSD-AUR ar putea repeta această situație, având în vedere istoricul PSD de încălcare a valorilor europene și declarațiile liderilor AUR împotriva regulilor Uniunii. Mureșan consideră că Partidul Național Liberal este singurul capabil să protejeze România de aceste riscuri.
România riscă suspendarea fondurilor europene din cauza guvernării PSD și AUR. Siegfried Mureșan, europarlamentar, a subliniat că alianța dintre aceste partide ar putea duce la respectarea insuficientă a regulilor europene, similar cu situația din Ungaria și Polonia, care au avut fonduri UE suspendate pentru încălcarea statului de drept. Mureșan a menționat că PSD are un istoric de probleme în acest sens, iar AUR promovează idei extremiste. El a avertizat că o astfel de alianță ar putea afecta grav economia României, costând-o miliarde de euro.
Siegfried Mureșan a declarat că PNL va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. În cadrul unei întâlniri la Chișinău cu liderii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Mureșan a subliniat parteneriatul dintre cele două formațiuni politice, ambele făcând parte din aceeași familie politică europeană. El a evidențiat importanța solidarității în colaborarea dintre PNL și PAS, menționând reformele implementate de PAS, care au contribuit la modernizarea Republicii Moldova și la avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Mureșan a reafirmat angajamentul PNL de a sprijini accesul rapid al Republicii Moldova la resursele Uniunii Europene și România, consolidând astfel relațiile cu vecinii de peste Prut.
Prima tranșă din pachetul de sprijin financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova va fi acordată în 2025. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a precizat că banii vor veni înainte de alegerile parlamentare din 2025, însă absorbția ulterioară va depinde de configurația politică din Parlament. Pachetul, anunțat de Ursula von der Leyen, include atât credite preferențiale, cât și sprijin financiar nerambursabil, și vizează proiecte de infrastructură și reforme. Mureșan a subliniat importanța unui Guvern proeuropean pentru continuarea acestui sprijin, avertizând asupra riscurilor unei majorități antieuropeane.
Prima tranșă din pachetul financiar de 1,8 miliarde de euro va ajunge la Chișinău în 2025. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a precizat că banii vor fi alocați în mai multe tranșe, începând cu prima jumătate a anului 2025. Acești bani sunt destinați proiectelor de infrastructură, energetică și dezvoltarea afacerilor, parte a Planului de creștere economică a Republicii Moldova, care vizează aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. Maia Sandu a descris sprijinul european ca un „Plan Marshall” pentru țară, subliniind importanța unui guvern proeuropean pentru accesarea acestor fonduri.
