Dezbatarea electorală dintre Elena Lasconi și George Simion a adus în prim-plan subiecte precum serviciile secrete și situația din Republica Moldova. Gazda a anunțat că alți candidați nu au participat, iar cei doi au discutat despre utilizarea serviciilor de informații în scopuri politice. Lasconi a afirmat că nu va folosi aceste servicii pentru propriul interes, criticându-l pe președintele Iohannis, în timp ce Simion a recunoscut problemele în utilizarea corectă a informațiilor de către decidenți. În plus, ambii candidați au abordat posibilele reacții ale României în cazul unui atac rusesc asupra Moldovei, generând un schimb de ironii pe tema eficienței ONU și a CSAT. Simion a subliniat importanța relațiilor bilaterale cu Moldova, în timp ce Lasconi a insistat asupra sprijinului pentru Ucraina.
Candidata USR la Președinție, Elena Lasconi, și candidatul AUR, George Simion, participă la o dezbatere electorală organizată de Micutzu. În cadrul discuțiilor, Lasconi a pledat pentru un control civil asupra serviciilor secrete, acuzând lipsa unui director civil la SRI de peste un an. Simion a susținut că comisiile de control sunt ineficiente și că serviciile secrete au o influență excesivă în politică. De asemenea, s-au abordat probleme economice, inclusiv desființarea IFN-urilor, cu Lasconi subliniind necesitatea reformelor administrative și Simion cerând interzicerea acestora. Discuțiile au fost caracterizate de acuzații reciproce și ironii, evidențiind divergențele dintre cei doi candidați.
Președintele României va fi ales dintr-o pleiadă de candidați controversați. Alina Mungiu-Pippidi, analistă de renume, a surprins prin recomandarea sa de a vota pentru Mircea Geoană, subliniind influențele serviciilor în politica românească. Într-o dezbatere recentă, Mungiu a evidențiat comportamentul jurnaliștilor care, sub acoperirea activităților de informare, au fost influențați de grupuri de interese. Ea a subliniat că votul său nu este un susținător al serviciilor, ci o alegere pentru civilizație, avertizând asupra bufonilor acoperiți care manipulează opinia publică. În contextul alegerilor de duminică, Mungiu reamintește românilor să reflecteze asupra influențelor externe și să își exercite votul în mod conștient, fără a fi conduși de interese ascunse.
Doi italieni sunt inculpați pentru spionaj în favoarea Rusiei, suspectați de activități teroriste și subversive. Parchetul din Milano a deschis o procedură penală după ce cei doi au colaborat cu serviciile secrete ruse pentru a obține informații sensibile. Începând din mai 2023, inculpații au căutat documente clasificate și fotografii ale instalațiilor militare, fiind recompensați în criptomonede. Ancheta a relevat că aceștia au propus firmelor de taxi din Milano să instaleze camere de bord pentru a captura imagini ce ar putea fi folosite de serviciile ruse. Perchezițiile au arătat un interes crescut pentru sistemele de supraveghere din orașe precum Milano și Roma.
Tulsi Gabbard a fost aleasă de Trump pentru a conduce serviciile secrete americane, deși nu are experiență în domeniu. Fosta membră a Congresului este percepută ca fiind indulgentă față de Rusia și Siria, ceea ce ridică semne de întrebare în rândul oficialilor din domeniul informațiilor. Aceștia tem că numirile lui Trump ar putea distorsiona viziunea asupra amenințărilor globale și ar putea afecta colaborarea cu aliații, în special în cadrul alianței „Five Eyes”. Gabbard, în vârstă de 43 de ani, a fost criticată pentru opiniile sale favorabile Rusiei în contextul războiului din Ucraina și pentru întâlnirea cu Bashar al-Assad. Este de așteptat ca numirea ei să genereze întrebări dificile în audierile de confirmare din Senat.
Nominalizarea lui Tulsi Gabbard pentru funcția de director național al serviciilor de informații americane a stârnit îngrijorări în rândul comunității de securitate națională. Fosta membră democrată a Congresului, cunoscută pentru opiniile sale considerate favorabile Rusiei și pentru lipsa unei experiențe profunde în domeniul serviciilor de informații, este văzută ca o alegere controversată de către oficialii din domeniu. Criticii avertizează că politicile sale ar putea distorsiona viziunea asupra amenințărilor globale, iar aliații internaționali ar putea deveni reticenți în a împărtăși informații vitale. De asemenea, Gabbard a fost criticată pentru întâlnirile sale cu lideri sirieni și pentru pozițiile sale legate de războiul din Ucraina. Confirmarea sa în Senat este incertă, iar reacțiile din partea colegilor republicani sunt mixte.
Cristian Terheș susține că Marcel Ciolacu are informații compromițătoare despre George Simion, referindu-se la interdicția acestuia de a intra în Ucraina și Republica Moldova. Terheș a afirmat că premierul a fost notificat despre interdicție și că există dovezi că Simion a avut întâlniri cu ofițeri ruși, informații confirmate de oficiali ucraineni și moldoveni. Ciolacu a negat aceste acuzații, afirmând că nu există dovezi că Simion ar fi fost implicat în activități de spionaj. În plus, el a cerut ca informațiile să fie făcute publice pentru clarificarea situației.
Diana Șoșoacă a făcut declarații explozive despre George Simion, acuzându-l de legături cu serviciile secrete și de afaceri ilegale. Ea susține că acesta ar deține fermele de troli și că are legături cu Rusia. În plus, Șoșoacă a povestit o întâmplare în care l-a surprins pe Simion în compania șoferului său, insinuând că acesta nu ar fi "prea straight". De asemenea, ea a menționat o presupusă înțelegere între AUR și PSD pentru alegerile prezidențiale, afirmând că AUR ar fi un grup infracțional organizat. Aceste acuzații au stârnit controverse în spațiul public, fiind percepute ca o atac direct asupra candidaturii lui Simion la prezidențiale.
George Simion a declarat că se va retrage din cursa prezidențială dacă apar dovezi clare privind întâlnirile sale cu serviciile secrete ruse. În cadrul unei dezbateri electorale, liderul AUR a fost întrebat despre legăturile sale cu Rusia, dar a respins acuzațiile, cerând să fie prezentate imagini autentice pentru a-și susține afirmațiile. Mihai Gâdea, moderatorul emisiunii, a insistat asupra întrebărilor legate de statutul său de persona non grata în Ucraina și Moldova, iar Simion a declarat că nu se teme de dovezi. Ioan Chirteș, președintele comisiei pentru control SRI, a menționat că există dovezi ale întâlnirilor lui Simion cu ofițeri GRU, dar nu se știe dacă a încercat să deturneze manifestațiile în cele două țări.
Procurorii din Republica Moldova au trimis în judecată un dosar grav de trădare de patrie. În centrul acestuia se află doi funcționari, inclusiv șeful Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, reținut în flagrant în timpul unei întâlniri cu un diplomat rus, în timp ce primea 500 de dolari pentru informații secrete. Acesta a avut întâlniri regulate cu angajatul ambasadei Federației Ruse, în schimbul recompenselor materiale. De asemenea, un ofițer de frontieră a fost implicat, alături de soția sa, în comploturi similare. Informațiile transmise vizau securitatea națională a Moldovei și colaborarea internațională în domeniu. Conform legislației, trădarea de patrie se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani, iar complotul cu 5-10 ani.
