Procurorii italieni au deschis o anchetă împotriva a doi cetățeni acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Aceștia sunt suspectați de coruperea de către un actor străin și de colaborarea cu serviciile de informații ruse, oferind informații sensibile, inclusiv fotografii ale instalațiilor militare. Începând cu mai 2023, cei doi ar fi fost plătiți în criptomonede pentru materialele furnizate, iar investigațiile sugerează că au încercat să cartografieze sistemele de supraveghere din Milano și Roma. Aceste acuzații vin pe fondul unei intensificări a activităților de spionaj în Europa de către Rusia, în contextul invaziei Ucrainei.
Rusia ar putea propune un plan pentru o nouă ordine mondială până în 2045, conform surselor serviciilor de informații ucrainene, citate de The Kyiv Independent. Planul, atribuit Ministerului rus al Apărării, prevede dizolvarea Ucrainei prin divizarea sa în trei părți: anexarea regiunilor estice de către Rusia, transformarea vestului în „teritorii disputate” revendicabile de țări precum Polonia, Ungaria și România, iar restul Ucrainei ar deveni un stat-marionetă controlat de Moscova. Documentul include și patru scenarii globale pentru ordinea mondială, dintre care două avantajează Rusia. Deși autenticitatea acestui plan rămâne neclară, documentul reflectă obiectivele strategice ale Rusiei privind schimbarea regimului din Kiev și remodelarea echilibrului global de putere.
Două persoane sunt cercetate penal în Italia pentru spionaj în favoarea Rusiei, suspectate de a colabora cu serviciile ruse de informații pentru a furniza informații sensibile. Parchetul din Milano a anunțat deschiderea unei proceduri penale pentru corupere de cetățeni în scopuri teroriste și subversive. Cei doi inculpați, activi din mai 2023, ar fi căutat documente clasificate și informații despre instalații militare, în schimbul unor plăți în criptomonede. Ancheta a scos la iveală interesul rusesc pentru cartografierea sistemelor de supraveghere video din orașele Milano și Roma.
Numirea lui Tulsi Gabbard ca director național al serviciilor de informații stârnește îngrijorări semnificative. Experții în securitate își exprimă temerile că Gabbard, lipsită de experiență în domeniu și cu viziuni pro-Rusia, va influența negativ fluxul de informații dinspre agențiile de securitate aliate către SUA. Aceasta ar putea duce la o imagine distorsionată a amenințărilor globale pentru președinte, afectând încrederea aliaților în a furniza informații vitale. În plus, nominalizarea sa a generat întrebări chiar și în rândul republicanilor, iar confirmarea sa de către Senat ar putea fi contestată. În acest context, oficialii europeni se arată precauți, având în vedere implicațiile politice ale alegerii lui Gabbard și lipsa sa de experiență în informații.
Alegerea lui Tulsi Gabbard pentru director al serviciilor de informații naționale a stârnit controverse majore. Gabbard, cunoscută pentru legăturile sale cu regimuri autoritare și pentru simpatia față de lideri precum Vladimir Putin, este asociată cu Science of Identity Foundation (SIF), un cult hinduist considerat extremist de către unii. Criticii susțin că legăturile ei cu acest cult, care are o conducere autoritară, ar putea influența negativ politica de informații a SUA. De asemenea, alegerea sa ar putea afecta relațiile cu aliații internaționali, generând îngrijorări privind politizarea serviciilor de informații. Gabbard a părăsit recent Partidul Democrat în favoarea Partidului Republican, ceea ce adaugă un alt strat de complexitate la cariera sa politică, deja controversată.
Donald Trump a propus-o pe Tulsi Gabbard pentru funcția de director național al serviciilor de informații (DNI), o decizie care a stârnit îngrijorări în rândul experților britanici. Gabbard, fostă membră a Partidului Democrat, a fost criticată pentru susținerea propagandei ruse și întâlnirile cu Bashar al-Assad. Experții se tem că numirea sa ar putea afecta schimbul de informații în cadrul alianței Five Eyes, având în vedere că aceasta ar putea influența deciziile pe baze politice. Fostul șef al MI6 a declarat că Gabbard nu are experiență în domeniul informațiilor, iar alții subliniază riscurile pentru relațiile internaționale, în special între SUA și Regatul Unit. Această alegere a generat un climat de incertitudine în privința colaborării internaționale în domeniul informațiilor.
Nominalizarea lui Tulsi Gabbard pentru funcția de director național al serviciilor de informații a stârnit îngrijorări în rândul comunității de securitate națională. Fosta membră a Congresului este percepută ca având opinii favorabile Rusiei și Siriei, ceea ce ar putea afecta colaborarea cu aliații, în special în cadrul alianței „Five Eyes”. Analiștii avertizează că Gabbard ar putea oferi o viziune distorsionată asupra amenințărilor globale, bazată pe loialitatea față de Trump. De asemenea, selecția sa a generat reacții mixte, iar confirmarea sa în Senat ar putea fi provocatoare, având în vedere controversele legate de opiniile sale geopolitice și lipsa experienței în domeniu. Criticii subliniază riscurile politicizării serviciilor de informații, care ar putea afecta securitatea națională a SUA și relațiile internaționale.
Donald Trump a anunțat numirea lui Tulsi Gabbard în funcția de director național al serviciilor de informații. Gabbard, fostă congresmană din Hawaii și candidată la președinție, este acuzată de legături cu Kremlinul și dezinformare. Trump a lăudat-o pentru experiența sa, deși Gabbard nu a lucrat direct în comunitatea de informații. Criticile sale la adresa administrației Biden și sprijinul pentru politicile izolaționiste au câștigat popularitate în rândul conservatorilor. În trecut, ea a justificat acțiunile Rusiei în Ucraina și a fost acuzată de legături cu Moscova, ceea ce a stârnit controverse în jurul numirii sale. Este de așteptat să nu aibă dificultăți în confirmarea Senatului, unde republicanii dețin majoritatea.
Marcel Ciolacu a răspuns acuzațiilor legate de George Simion. Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat, miercuri, că a solicitat informații omologilor săi din Ucraina și Republica Moldova privind interdicția de intrare a liderului AUR, George Simion. Răspunsurile primite nu conțin referiri la acuzația că Simion ar fi spion rus. Ciolacu a subliniat că aceste informații nu confirmă acuzațiile și că, din contră, ar putea aduce un avantaj politic pentru Simion. Declarațiile au fost făcute în contextul solicitării președintelui PNL, Nicolae Ciucă, de a face publice documentele relevante.
Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, consideră că serviciile de informaţii din România s-au retras în viaţa politică, lăsând în urmă vechi practici. El subliniază că, în ciuda acestui pas înapoi, există încă zone în care influența vechiului sistem persistă, făcând referire la perioada de conducere a lui Traian Băsescu. Geoană îşi propune, dacă va ajunge la Cotroceni, să elimine percepția negativă legată de fostele structuri de securitate, care continuă să afecteze imaginea serviciilor secrete, chiar și la 35 de ani după căderea comunismului. Această declarație vine în contextul unei campanii electorale în care transparența și reformele sunt priorități pentru Geoană.
