Marcel Ciolacu a semnat un acord cu SUA pentru achiziția avioanelor F-35, cel mai mare contract militar post-Revoluție. Premierul a evidențiat importanța acestui pas pentru securitatea națională și modernizarea Forțelor Armate. Avioanele F-35, cu tehnologie avansată, vor îmbunătăți capacitățile de apărare ale României, asigurând interoperabilitatea cu aliații NATO. Legea aprobată include pregătirea piloților și personalului tehnic, având și un impact economic pozitiv, prin crearea de locuri de muncă în sectorul apărării. Ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, a subliniat că acest acord contribuie semnificativ la securitatea colectivă a NATO, în contextul provocărilor actuale de securitate din Europa.
Viktor Orbán a convocat Consiliul de Apărare pentru a discuta despre escaladarea conflictului din Ucraina. La întâlnirea desfășurată la Mănăstirea Carmelită din Buda, au participat miniștri și oficiali de rang înalt care au analizat impactul deciziilor recente ale Washingtonului privind rachetele, precum și amenințările nucleare din partea Rusiei. Orbán a subliniat că pericolul escaladării nu a fost niciodată atât de mare și a subliniat necesitatea de a evita implicarea Ungariei în război, considerând că situația a intrat în cea mai periculoasă fază.
România face un pas important în consolidarea securității sale prin semnarea protocolului pentru achiziția avioanelor F-35, la ceremonia de la Palatul Victoria, unde premierul Marcel Ciolacu și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, au subliniat importanța acestui acord. Ciolacu a afirmat că avioanele F-35 vor îmbunătăți capacitatea de apărare a țării și vor asigura interoperabilitatea cu aliații NATO. Tîlvăr a adăugat că aceste aeronave vor fi esențiale pentru strategia de securitate națională și vor contribui la dezvoltarea sectorului apărării, generând locuri de muncă și formând specialiști în domeniul tehnologic. Achiziția este considerată cea mai mare de după Revoluție, având un impact semnificativ asupra modernizării Forțelor Armate Române.
Semnarea acordului cu SUA pentru achiziția avioanelor F-35 reprezintă un moment crucial pentru România în direcția unei apărări naționale moderne. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că acest acord, semnat la Palatul Victoria de ministrul Apărării și ambasadorul SUA, va întări capacitățile de apărare ale țării și va asigura interoperabilitatea cu aliații NATO. Avioanele F-35, cu tehnologia avansată, sunt esențiale în strategia de apărare a României, având un impact nu doar militar, ci și economic, stimulând sectorul apărării și creând locuri de muncă. Ciolacu a subliniat că este cel mai important contract semnat de România după Revoluție, consolidând angajamentul față de securitatea globală.
Premierul Marcel Ciolacu a semnat protocolul pentru achiziția aeronavelor F-35, un pas major pentru securitatea națională. Aceste aeronave de generația a V-a vor întări semnificativ capacitatea României de apărare și vor integra tehnologia avansată în sistemul național de apărare. Valoarea totală a achiziției se ridică la 6,5 miliarde de dolari, incluzând nu doar aeronavele, ci și muniție, suport logistic și instruire pentru piloți și personal tehnic. Ciolacu a subliniat că programul va crea oportunități pentru tinerii specialiști din domeniul tehnologic, contribuind la formarea unei forțe de muncă competente.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu afirmă că România se confruntă cu o vulnerabilitate majoră în fața amenințărilor externe, având un flanc descoperit la Marea Neagră. El subliniază că, deși armata este capabilă să facă față unui atac, nu este pregătită pentru un război de lungă durată. Bălăceanu critică politica NATO, care favorizează Polonia în detrimentul României, și evidențiază necesitatea unei prezențe militare mai consistente în flancul sud-est. El pledează pentru o colaborare mai strânsă cu Turcia, considerând-o esențială pentru stabilitatea regiunii și securitatea națională. De asemenea, generalul subliniază importanța unei reconsiderări a strategiei de apărare în contextul amenințărilor rusești la Marea Neagră, inclusiv printr-o prezență militară turcă în România, în caz de criză.
Justiția din Hong Kong a pronunțat sentințele în cel mai mare proces de securitate națională din istoria teritoriului. 45 de activiști pro-democrație au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru și zece ani de închisoare pentru organizarea unor alegeri primare neoficiale în 2020. Benny Tai, lider al mișcării pentru democrație, a primit cea mai severă pedeapsă, de zece ani, fiind acuzat de autorități că a încercat să răstoarne guvernul. Joshua Wong, un alt activist notabil, a fost condamnat la peste patru ani de închisoare. Aceste condamnări subliniază restricționarea libertăților democratice în Hong Kong, teritoriu aflat sub controlul Chinei din 1997, unde Beijingul a impus o nouă lege a securității naționale în urma protestelor din 2019.
Zeci de activiști din Hong Kong au fost condamnați la închisoare în urma unui proces care a evidențiat erodarea libertăților politice în regiune. Aceștia au fost declarați vinovați de „subversiune” pentru organizarea alegerilor primare neoficiale din 2020, cu scopul de a o forța pe Carrie Lam să demisioneze. Condamnările variază între patru ani și zece ani de închisoare, fiind cele mai severe impuse sub legea securității naționale din 2020. Reacțiile internaționale au fost vehemente, SUA, UE și alte state denunțând aceste sentințe ca o încălcare a drepturilor fundamentale. Activistul Benny Tai a primit cea mai mare pedeapsă, iar procesul a stârnit proteste și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Jack Teixeira, un tânăr de 22 de ani din Garda Națională a Aerului, a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Texas pentru divulgarea secretelor militare ale Statelor Unite. Acesta a accesat informații clasificate în timpul activității sale ca specialist în operațiuni de apărare cibernetică și le-a distribuit pe un server Discord dedicat jocului Minecraft. Documentele conțineau detalii despre planurile NATO de sprijin pentru Ucraina și un program chinezesc de drone. Teixeira a încercat să distrugă dovezile aruncându-și hard disk-urile, dar a fost prins, iar procurorii au subliniat impactul devastator asupra securității naționale.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a subliniat necesitatea reformării sistemului de sănătate românesc, afirmând că pacienții nu sunt în centrul acestuia și că peste un milion de oameni nu au medic de familie. El a evidențiat situația alarmantă a pregătirii medicilor, menționând că anual se pierd resurse financiare semnificative din cauza emigrării absolvenților. Hunor a cerut investiții rapide în digitalizare și infrastructură pentru a îmbunătăți sistemul sanitar. De asemenea, el a accentuat importanța unei intervenții ferme împotriva traficului de droguri, considerând că acest fenomen reprezintă un pericol major pentru populație și securitatea națională, fiind alimentat de complicități în cadrul instituțiilor de forță.
