Mol consideră că Europa nu poate renunța complet la țițeiul rusesc; compania este dispusă să investească 500 de milioane de dolari pentru adaptarea rafinăriilor, dar nu are parteneri de încredere. Gyorgy Bacsa, directorul operațional, a declarat că aprovizionarea cu țiței rusesc nu are o alternativă echivalentă, mai ales pentru țările fără ieșire la mare. Comisarul european Dan Jorgensen a promis măsuri pentru reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia. De asemenea, Bacsa a subliniat că menținerea fluxurilor de țiței rusesc este esențială pentru securitatea aprovizionării în regiune, în contextul în care Ungaria și Slovacia sunt exceptate de la sancțiuni.
Mol afirmă că Europa nu ar trebui să renunțe la petrolul din Rusia, subliniind că decuplarea de la acest tip de țiței nu este o problemă doar financiară. Gyorgy Bacsa, directorul operațional al Mol, a declarat că aprovizionarea cu țiței rusesc nu are o alternativă echivalentă, mai ales pentru țările fără ieșire la mare. Deși compania este dispusă să investească 500 de milioane de dolari pentru adaptarea rafinăriilor, îi lipsesc parteneri de încredere. Ungaria și Slovacia sunt exceptate de la sancțiunile impuse țițeiului rusesc, ceea ce le permite să mențină fluxurile necesare pentru securitatea energetică.
România a înregistrat o creștere cu 86% a importurilor de energie electrică în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această situație este îngrijorătoare și va influența negativ facturile consumatorilor, conform expertului în energie Dumitru Chisăliță. Deși consumul intern a crescut cu 3%, producția de energie a scăzut cu 7%, iar exporturile au înregistrat o scădere de 18%. Producția de energie eoliană a scăzut cu 14%, în timp ce energia fotovoltaică a crescut cu 46%. Chisăliță avertizează că prețurile vor reflecta costurile ridicate ale importurilor, iar situația este influențată de condițiile meteorologice, esențiale pentru producția de energie.
Germania a decis să interzică livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, printr-o instrucțiune adresată terminalelor de import controlate de stat. Ministerul Economiei a cerut companiei Deutsche Energy Terminal să refuze orice încărcătură rusească, subliniind că această măsură este menită să protejeze „interesele publice esențiale”. Această decizie survine în contextul în care Germania își transformă politica energetică după invazia Ucrainei, căutând alternative la gazul rusesc și dezvoltând terminale GNL pentru a asigura independența energetică. Deși UE continuă să importe GNL din Rusia, Germania nu a mai primit livrări directe de la începutul conflictului, iar ordinul ministerului asigură continuitatea acestei politici.
Volodimir Zelenski are în vedere un armistițiu parțial cu Rusia, axat pe protejarea infrastructurii energetice. Această strategie ar putea ajuta Ucraina să facă față iernii fără bombardamente suplimentare asupra centralelor electrice. Potrivit presei, discuțiile au fost inițiate deja între reprezentanți ucraineni și ruși, cu medierea Qatarului, pentru a opri atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice. Aceasta este parte din "formula de pace" ucrainene, care include cerințe precum retragerea Rusiei din teritoriile ocupate și eliberarea prizonierilor de război. Deși Zelenski solicită sprijin militar din partea aliaților, aceștia nu au arătat interes, iar Ucraina rămâne în defensivă, căutând soluții punctuale pentru a reduce tensiunile.
Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a subliniat că venirea lui Donald Trump la Casa Albă va aduce schimbări semnificative în Europa, în special în ceea ce privește securitatea, apărarea și politica energetică. Muraru a menționat că România va reuși să mențină un dialog constructiv cu administrația americană, evidențiind întâlnirile dintre Trump și președintele Iohannis. Ambasadorul a subliniat progresele în domeniul securității rețelelor 5G și al programului nuclear civil, exprimându-și optimismul cu privire la viitorul colaborării, inclusiv în domeniul mineralelor critice și al industriei naționale de apărare. Aceasta sugerează un angajament continuu al României în parteneriatul cu SUA, indiferent de schimbările politice.
Ucraina nu se opune încheierii unui acord cu Rusia pentru securitatea energetică; acest acord ar putea fi mediat de Qatar, conform unor surse. În contextul în care atacurile rusești au distrus aproape jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei, autoritățile avertizează că țara riscă să rămână fără electricitate timp de 20 de ore pe zi în timpul iernii. Deși discuțiile preliminare au avut loc, Kremlinul a negat informațiile despre un acord. Kievul intenționează să continue atacurile asupra rafinăriilor rusești pentru a pune presiune pe Moscova, în timp ce se menține un acord informal de reducere a atacurilor asupra infrastructurii energetice. Acordurile anterioare de acest tip au eșuat, dar există speranțe că o nouă înțelegere ar putea fi realizată, influențată de evoluțiile politice internaționale.
SUA vor organiza o misiune comercială în perioada 17-21 martie 2025, având ca temă „Tranziția energetică și securitatea energetică în Europa de Sud-Est”. Ambasadorul american Kathleen Kavalek a anunțat acest eveniment la București, subliniind că misiunea va oferi companiilor americane oportunități în sectorul energetic din Bulgaria, România și Serbia. Kavalek a evidențiat progresele României în reducerea dependenței de combustibilii fosili, menționând că ponderea cărbunelui în mixul energetic a scăzut semnificativ. De asemenea, a subliniat importanța resurselor energetice din Marea Neagră și impactul conflictului din Ucraina asupra securității energetice regionale. Proiectele de interconectare cu Republica Moldova vor ajuta la diminuarea dependenței de gazul rusesc, a concluzionat ambasadorul.
Cehia a început să importe gaze din Algeria, cu livrări realizate prin intermediul companiei de stat Sonatrach. Aprovizionarea prin conducte din Tunisia și Italia va acoperi aproximativ două procente din consumul de gaze al țării, echivalentul necesar pentru 100.000 de gospodării, conform purtătorului de cuvânt al CEZ, Roman Gazdik. Directorul executiv al CEZ, Daniel Benes, a subliniat că acest demers contribuie la sporirea securității energetice. Cehia, care importă deja gaze din Germania, Norvegia și Olanda, a redus consumul de gaze cu 10,4% în 2023, în urma politicilor de economisire implementate după invazia Ucrainei.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța modernizării grupului 5 al Termocentralei Rovinari, afirmând că nu putem să închidem grupuri pe cărbune fără să punem altceva în loc. Investiția de 628 milioane lei este crucială pentru Sistemul Energetic Național, având în vedere că România s-a bazat adesea pe producția de la Complexul Energetic Oltenia (CEO). Burduja a menționat că, în absența grupurilor pe gaz, România nu poate renunța la cărbune, iar grupul 5 trebuie să rămână în rezervă până în 2030. Lucrările de modernizare au durat zece ani și au inclus implementarea unor instalații moderne pentru respectarea cerințelor de mediu europene. Președintele CEO, Iulius Plaveti, a adăugat că toate probele indică atingerea parametrilor proiectați.
