Guvernul român a adoptat joi Strategia Energetică pentru 2025-2035, vizând independența de importurile de gaze naturale până în 2027. Marcel Ciolacu a anunțat că plafonarea prețurilor la energie va fi menținută pentru protejarea cetățenilor vulnerabili, asigurându-se că există suficiente stocuri pentru sezonul rece. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că această măsură are rolul de a stimula concurența între furnizori și de a determina actualizarea prețurilor, în timp ce Daniela Dărăban, Directoarea ACUE, a criticat complexitatea schemei de plafonare, dorind o revenire la un sistem mai eficient de furnizare a energiei.
Guvernul va prelungi plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale până după 31 martie 2025, anunță prim-ministrul Marcel Ciolacu. În cadrul unei ședințe de guvern, acesta a prezentat strategia energetică a României pentru perioada 2025-2035, care include reluarea producției de uraniu pentru consumul intern și asigurarea stocurilor necesare pentru iarna următoare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că este posibil ca plafonarea să fie menținută și după 2025, având în vedere situația actuală a pieței europene. De asemenea, autoritățile vor înființa un comitet interministerial pentru a contura un mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care permite construirea centralelor electrice în arii naturale protejate, declarând aceste proiecte de importanță națională. Proiectele vor beneficia de scutiri de taxe locale pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire. Ordonanța introduce conceptul de lucrări de interes național în domeniul energiei electrice, stipulând că Guvernul poate declara prin hotărâre proiectele energetice ca lucrări de utilitate publică. Această măsură vine în contextul necesității de a asigura securitatea energetică a României și de a accelera tranziția către surse de energie regenerabilă. De asemenea, se subliniază că proiectele energetice sunt considerate de securitate națională, fiind prioritate în fața regimului de arie naturală protejată. Criticile din partea ONG-urilor de mediu și blocajele în justiție pentru proiectele energetice au fost invocate de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a evidențiat importanța finalizării acestor investiții strategice.
România plătește de 5-6 ori mai mult pentru energie decât vestul Europei din cauza lipsei de interconectare cu țările din vest. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat că Austria și Ungaria sunt de vină pentru această situație, împiedicând accesul României la energia mai ieftină din Vest. Burduja a discutat problema la Bruxelles, solicitând un calendar pentru interconectarea statelor UE și sancțiuni pentru cele care nu respectă aceste cerințe. El a evidențiat că, de la începutul anului, prețurile energiei pe piața Spot din Europa de Est sunt cu mult mai mari decât cele din Vest, ceea ce demonstrează disfuncționalitățile pieței unice a energiei.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a discutat despre candidatura sa la Primăria Capitalei, considerată de sacrificiu, dar acceptată dintr-o chestiune de conștiință. El a recunoscut că a intrat în competiție conștient de dificultățile întâmpinate și de dezamăgirea alegătorilor. Burduja a subliniat că, deși a obținut cele mai multe voturi din partea PNL la alegeri, managementul partidului a fost ineficient, iar dezamăgirea alegătorilor a fost profundă, în special după schimbările de candidaturi. În final, el a afirmat că, în ciuda dificultăților, conștiința sa rămâne împăcată, având în vedere eforturile depuse în campanie.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că România nu a investit în sectorul energetic după 1989, ceea ce a condus la o dependență de condițiile naturale pentru producția de energie. El a subliniat că, în ciuda dificultăților, situația începe să se îmbunătățească datorită investițiilor recente, atrăgând fonduri europene de aproximativ 14 miliarde de euro. Burduja a menționat realizarea unor proiecte importante, cum ar fi parcurile solare și eoliene, care utilizează tehnologii moderne. De asemenea, a recunoscut că România importă încă energie din cauza lipsei capacităților de producție, dar este optimist în privința viitorului sectorului energetic, promițând că rezultatele acestor investiții se vor vedea în anii următori.
Acordul semnat între compania românească Sinteza și Lockheed Martin va transforma România într-un jucător important în producția de baterii. Sinteza va construi o fabrică la Oradea, care va produce electroliți sub patentul Lockheed Martin, cu o capacitate anuală de 30.000 de tone. Investiția de 50 milioane de euro, din care 25 milioane vor fi finanțate prin PNRR, va permite livrarea primelor produse în 2026. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat importanța acestui proiect pentru stocarea energiei și pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc, poziționând România ca un lider în domeniul bateriilor la nivel european.
Centrala de la Iernut va începe producția comercială abia în a doua jumătate a anului 2025. Conducerea Romgaz a anunțat că, în februarie 2025, 250 MW din noua centrală de 430 MW vor fi operaționali, dar producția de electricitate va fi afectată până atunci. Vechea centrală a fost oprită pentru lucrări de conectare, dar se va face tot posibilul pentru a o menține funcțională. Testele pentru noua turbină sunt programate să înceapă în decembrie, iar primele rezultate comerciale sunt așteptate în 2025. Lucrările au fost întârziate, iar termenul final de finalizare a fost stabilit pentru 31 mai 2025, conform documentelor guvernamentale.
Facturile la energie vor scădea cu până la 40% pentru milioane de români. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că re-liberalizarea pieței de energie, programată pentru 2024, va permite consumatorilor care depășesc 300 kWh pe lună să beneficieze de reduceri semnificative. Ofertele actuale de pe site-ul ANRE variază între 0,9 și 1 leu/kWh, comparativ cu plafonul de 1,3 lei/kWh. Burduja a subliniat că persoanele vulnerabile vor continua să primească sprijin, iar un nou model de subvenționare va fi implementat în funcție de venitul gospodăriei, începând cu 1 aprilie. De asemenea, se va crea un program de comercializare a energiei electrice pentru a stabiliza piața, iar impactul final asupra facturilor va fi clarificat pentru toți actorii implicați.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, va fi invitatul emisiunii TATULICI LA FANAT1K, miercuri, 20 noiembrie, de la ora 18:00. În cadrul discuției cu Mihai Tatulici, Burduja va aborda subiecte de interes pentru români, în special legate de eficiența energetică a Bucureștiului, unde problemele de termoficare și aprovizionarea cu apă caldă rămân preocupări importante. Ministrul a anunțat inițiative precum instalarea de panouri fotovoltaice și o posibilă fuziune între Termoenergetica și Elcen pentru a îmbunătăți situația. De asemenea, Burduja a menționat că facturile la energie ar putea scădea cu până la 40% pentru consumatorii care depășesc 300 kWh/lună. În ciuda acestor măsuri, România se confruntă cu o criză energetică, fiind nevoită să importe energie suplimentară. Burduja va discuta și despre proiecte de decarbonizare și investiții în sectorul energetic, inclusiv proiectul Neptun Deep, care ar putea dubla producția de gaze a țării.
