Cluj-Napoca devine tot mai scump, iar prețurile locurilor de veci nu fac excepție. În orașul de pe Someș, locurile de odihnă veșnică ajung la sume impresionante, unele anunțuri indicând prețuri de până la 15.000 de lei pentru un loc într-o criptă cu două locuri. De asemenea, alte oferte variază între 10.000 și 13.500 de lei. Această tendință de creștere a prețurilor se aliniază cu scumpirile din sectorul imobiliar, unde apartamentele din centrul orașului se vând la prețuri exorbitante, cum ar fi un apartament de două camere listat la 340.000 de euro. Această situație a generat reacții ironice din partea românilor pe rețelele sociale.
O grevă generală în Grecia a dus la oprirea navelor și a transportului feroviar, mii de muncitori protestând pentru salarii și condiții de trai mai bune. Medicii, profesorii și lucrătorii din transporturi s-au alăturat acțiunii, declanșată de criza economică și costul ridicat al vieții. Protestatarii din Atena au cerut măsuri eficiente împotriva creșterii prețurilor, subliniind impactul inflației asupra puterii de cumpărare. Deși guvernul a majorat salariul minim și pensiile, grecii consideră că aceste creșteri nu sunt suficiente în fața creșterii costurilor energiei și alimentelor. Premierul Mitsotakis a recunoscut necesitatea îmbunătățirii standardelor de trai și a cerut ajutor din partea UE pentru a aborda discrepanțele de prețuri.
Scumpirile la cafea afectează grav consumatorii români, care pot fi nevoiți să renunțe la plăcerile zilnice. Nestle, cel mai mare producător de cafea la nivel mondial, a anunțat că va continua să majoreze prețurile și va reduce dimensiunile pungilor de cafea, ca răspuns la creșterea cotațiilor pe piață. Aceasta vine în contextul în care producția de cafea din Brazilia și Vietnam se confruntă cu dificultăți, iar prețurile futures pentru cafea arabica și robusta au crescut semnificativ. În România, prețurile pentru o cafea espresso la restaurant ajung la 15 lei, iar un cappuccino costă, în medie, 20 de lei. Această tendință ar putea transforma cafeaua într-un lux pentru mulți români, care deja plătesc printre cele mai mari prețuri raportat la venituri.
Guvernul planifică majorări de impozite și eliminarea plafonării prețurilor la energie și gaze în 2025. Aceste măsuri sunt menite să reducă deficitul bugetar, care se află la aproape 8% în acest an, către limita de 3% impusă de tratatele europene. Premierul Marcel Ciolacu a negociat o ajustare graduală pe 7 ani, dar nevoia de fonduri este acută din cauza creșterilor salariale și a pensiilor. Printre măsurile analizate se numără creșterea TVA-ului, uniformizarea cotelor de impozitare și majorarea prețurilor la energia termică. De asemenea, scumpirile la polițele RCA sunt anticipate după expirarea plafonării, afectând milioane de gospodării. Se estimează că prețurile la energie electrică vor crește cu 62% pentru consumatorii mici, iar asigurările RCA s-au scumpit cu 71% față de 2021.
Claudiu Palaz, candidat Forța Dreptei la Camera Deputaților, afirmă că scumpirile alimentelor nu sunt cauzate de sărbători, ci de incompetența guvernanților. Acesta critică modul în care autoritățile tratează problemele economice, sugerând că politicile locale și naționale influențează direct veniturile românilor. Palaz subliniază că subvențiile pentru agricultori, lipsa irigațiilor și neîncasarea impozitelor de la marile hipermarketuri contribuie la creșterea prețurilor. El îndeamnă guvernanții să nu transforme sărbătorile într-o povară pentru cetățeni și să își asume responsabilitatea pentru dificultățile cu care se confruntă românii.
Seceta severă a forțat crescătorii din județul Dolj să-și vândă turmele de oi. Aceștia se confruntă cu lipsa hranei pentru animale, prețurile furajelor crescând aproape de două ori comparativ cu anul trecut. De la peste 350.000 de ovine și caprine în 2022, efectivul a scăzut la 300.000 în 2023, iar fermierii se îndreaptă spre târgul de la Segarcea pentru a recupera din pierderi. Problemele sunt agravate de seceta pedologică și de o epidemie de pestă, iar crescătorii resimt dificultăți majore în a-și susține afacerile. Constantin Stancu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Dolj, și alți fermieri subliniază dificultățile întâmpinate în această perioadă.
Postul Crăciunului devine un lux din cauza scumpirilor alimentelor. Prețurile legumelor au crescut cu 10% față de anul trecut, iar în piețe, oferta rămâne bogată, dar costurile sunt mai mari. Datele Institutului Național de Statistică arată o creștere de 7% în cazul legumelor, ceea ce îi determină pe români să caute alternative mai ieftine. În piețe, clienții cumpără legume proaspete, dar și conserve, iar preoții subliniază importanța spirituală a postului, care merge dincolo de alimentație. Postul se încheie pe 25 decembrie, iar în această perioadă, consumul de pește este permis.
Goana după carnea de porc a început deja prin magazine și măcelării; românii se tem de scumpiri și se aprovizionează din timp pentru sărbători. Cererea pentru carne românească a crescut, iar producția internă a ajuns la 38%, conform ministrului Agriculturii, Florin Barbu. Deși unii producători contestă aceste cifre, se observă o tendință de creștere a ofertei. Carnea românească este, însă, mai scumpă decât cea importată, cu prețuri de 35 de lei pe kilogram pentru ceafă, comparativ cu 29 de lei pentru cea spaniolă. Această situație îi determină pe consumatori să caute alternative, deși mulți își doresc să susțină producția locală.
Inflația afectează cheltuielile românilor de Crăciun; un studiu arată că 24% dintre aceștia vor cheltui mai puțin de 500 de lei. În contextul unei creșteri generale a prețurilor, mulți români își ajustează bugetul pentru cadouri și mese de Sărbători. Potrivit cercetărilor, 40% dintre respondenți sunt dispuși să cheltuie între 500 și 1000 de lei, iar 22% mai mult de 1000 de lei. Majoritatea românilor planifică să fie mai economi, cu 90% afirmând că vor fi mai chibzuiți la cumpărături. Cheltuielile se vor concentra în principal pe alimente, decorațiuni și haine, iar 11% nu intenționează să facă deloc cumpărături de Crăciun.
Accizele la băuturile spirtoase vor crește semnificativ în urma unei măsuri propuse de Ministerul Finanțelor. Aceasta prevede un nou calendar de majorare a accizelor, similar cu cel implementat pentru bere, care va ține cont de inflație. Asociația Spirits România a avertizat că, sub actualul sistem de calcul, acciza ar putea crește cu până la 50% începând cu 1 ianuarie. Această majorare ar putea avea efecte devastatoare asupra consumatorilor și industriei, favorizând înflorirea pieței negre și consumul de băuturi contrafăcute. Guvernul a aprobat deja o ordonanță pentru majorarea accizei la bere cu 4,3% în 2024 și cu 5% în 2026, iar acum se analizează aplicarea unei măsuri similare pentru băuturile spirtoase.
