România a fost reprezentată la COP29 de către Alexandra Dobre, Director General al MFTES, alături de tineri români. Conferința ONU, desfășurată la Baku, Azerbaidjan, a inclus participarea a doi adolescenți români, marcând o premieră pentru delegația națională. Alexandra Dobre a subliniat importanța implicării tinerilor în deciziile climatice, având întâlniri cu reprezentanți internaționali pentru a discuta inițiative inovatoare. Printre propunerile discutate s-au numărat crearea de Consilii Naționale și Locale ale Tineretului pentru mediu și dezvoltarea de programe de formare. De asemenea, s-au abordat soluții pentru finanțarea inițiativelor de tranziție justă, subliniind necesitatea educației și sănătății în prioritățile climatice. Dobre a evidențiat rolul strategic al României în cooperarea energetică cu Azerbaidjanul, esențială pentru stabilitatea energetică a Uniunii Europene.
COP29 a generat tensiuni majore între statele bogate și cele sărace, cu peste 65.000 de participanți din aproape 200 de țări. La summitul din Azerbaidjan, discuțiile s-au concentrat asupra finanțării globale pentru combaterea schimbărilor climatice, dar neînțelegerile persistă. Țările dezvoltate ezită să contribuie cu sume semnificative la un fond destinat ajutorării celor afectate de dezastrele climatice, în ciuda unei mize anuale estimate de 1.000 de miliarde de dolari. Gazda, Azerbaidjan, a fost criticată pentru atacurile sale la adresa statelor UE și pentru susținerea combustibililor fosili, în timp ce atmosfera tensionată a fost amplificată de influența lui Donald Trump, care contestă gravitatea încălzirii globale. Summitul se încheie într-un context haotic, cu apeluri pentru reformarea procesului COP, în fața provocărilor climatice tot mai mari.
John Prescott, fost vicepremier britanic, a murit la 86 de ani. Anunțul a fost făcut de familia sa, care a precizat că a decedat liniștit, înconjurat de muzică jazz, la azilul în care era internat. Prescott a ocupat funcția de viceprim-ministru între 1997 și 2007 și a fost un politician marcant, cunoscut pentru stilul său direct și pentru abilitatea de a conecta stânga tradițională cu modernismul din Partidul Laburist. Tony Blair și Keir Starmer l-au omagiat, subliniind impactul său asupra mișcării laburiste. De asemenea, a jucat un rol esențial în obținerea acordului de la Kyoto privind schimbările climatice. Rămâne cel mai longeviv viceprim-ministru al Regatului Unit, având un impact semnificativ asupra relațiilor dintre laburiști și sindicate.
Principala sarcină a COP29 este stabilirea formei de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice. Discuţiile se intensifică, iar frustrarea devine evidentă pe fondul lipsei de progrese. Yalchin Rafiyev, negociatorul şef al Azerbaidjanului, a declarat că „acum începe partea cea mai grea”, în timp ce divergenţele între ţările bogate şi cele în dezvoltare persistă. Cererea ţărilor în dezvoltare este de 1,3 trilioane de dolari anual, dar Uniunea Europeană a avansat sume mult mai mici, între 200 și 300 de miliarde de dolari. Rafiyev a promis un text mai concis în zilele următoare, dar negocierile rămân tensionate, cu întrebări nerezolvate privind contribuţiile ţărilor în dezvoltare mai înstărite, precum China.
România a achiziționat un avion pentru stimularea precipitațiilor, marcând un pas semnificativ în combaterea secetei. Acesta va utiliza iodura de argint, o metodă eficientă de modificare a vremii, care acționează ca nucleu de condensare în nori. Deși există îngrijorări legate de impactul asupra mediului, cercetările arată că iodura de argint se folosește în cantități foarte mici, fără a genera riscuri ecologice. Studiile anterioare demonstrează că argintul rezultat din acest proces nu se acumulează în mediu, fiind prezent în concentrații similare cu cele întâlnite în mod natural. Această inițiativă are scopul de a gestiona resursele de apă și de a proteja agricultura în contextul schimbărilor climatice.
La COP29, care se desfășoară între 11 și 22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan, mai multe delegații cer schimbarea statutului Chinei și Indiei de țări în curs de dezvoltare. Aceste națiuni, precum Nigeria și Columbia, argumentează că Beijingul și New Delhi sunt mult mai avansate economic decât multe națiuni africane și, prin urmare, ar trebui să-și asume responsabilități mai mari în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. Actuala clasificare, stabilită în 1992, nu reflectă realitatea actuală, iar oficialii subliniază că trebuie să se implice mai mult în atingerea obiectivelor climatice globale. China, cel mai mare emițător de gaze, și India, a cincea economie mondială, sunt criticate pentru că nu sunt obligate formal să reducă emisiile sau să ofere asistență financiară altor țări.
Orașele americane se confruntă cu riscuri crescute din cauza schimbărilor climatice. Firma AlphaGeo a analizat 28 de factori decisivi, inclusiv infrastructura și puterea economică, pentru a evalua vulnerabilitatea comunităților. Reziliența este esențială, iar orașe precum Norfolk și Placer County exemplifică modul în care pot face față provocărilor climatice. Norfolk, expus riscurilor de uragane și inundații, investește 2,7 miliarde de dolari în protecție, în timp ce Placer County se concentrează pe gestionarea pădurilor și prevenirea incendiilor. În general, orașele trebuie să îmbine strategii de protecție și adaptare pentru a supraviețui viitoarelor dezastre legate de climă.
UNICEF avertizează că, în ciuda progreselor în sănătate și educație, copiii din 2050 se vor confrunta cu riscuri climatice severe. Raportul publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Copiilor subliniază că, deși rata mortalității infantile va continua să scadă, numărul copiilor expuși la valuri de căldură extreme ar putea crește de opt ori față de anul 2000. De asemenea, inundațiile și incendiile de pădure vor deveni mai frecvente, afectând în special copiii din regiunile vulnerabile. UNICEF estimează o creștere a proporției copiilor din țările cu venituri mici, anticipând că 23% dintre aceștia vor trăi în astfel de condiții până în 2050. Proiectele tehnologice, cum ar fi Inteligența Artificială, sunt văzute ca oportunități pentru dezvoltarea copiilor, dar accesul la acestea rămâne limitat în regiunile sărace.
UNICEF a publicat un raport care analizează viitorul copiilor în 2050, subliniind riscurile climatice și progresele în sănătate și educație. Până atunci, se estimează o scădere a mortalității infantile, cu o rată de supraviețuire a nou-născuților de 98%. Totuși, numărul copiilor expuși la valuri de căldură extreme ar putea crește semnificativ, iar inundațiile și incendiile vor deveni mai frecvente. Directorul UNICEF, Catherine Russell, a subliniat că deciziile liderilor de astăzi vor defini viitorul copiilor. De asemenea, se preconizează o creștere a proporției copiilor din țările cu venituri mici, iar accesul la tehnologie rămâne o provocare majoră.
Până în 2030, Parisul va elimina 60.000 de locuri de parcare și le va înlocui cu copaci. Acest obiectiv face parte din noul Plan climatic 2024-2030, care va fi votat de Consiliul Parisului. Primarul Anne Hidalgo a promovat măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon, iar planul prevede crearea a 300 de hectare de noi spații verzi, cu 10% realizate până în 2026. În plus, vor fi implementate centre de răcire și se va continua procesul de pietonalizare, cu scopul de a transforma orașul într-un mediu mai prietenos cu mediul și rezistent la condiții meteorologice extreme. Această inițiativă subliniază angajamentul Parisului de a deveni un oraș mai ecologic și mai puțin dependent de automobile.
