Sărăcia și lipsa educației sunt interconectate, conform datelor Eurostat, care arată că o treime dintre cetățenii Uniunii Europene cu studii reduse se consideră săraci. România ocupă locul 6 în acest clasament, cu peste 40% din populația cu educație scăzută raportându-se astfel. Grecia conduce lista cu 81%, urmată de Bulgaria și Slovacia. Experții subliniază importanța educației pentru creșterea nivelului de trai și competitivitatea economică, evidențiind că o diplomă facilitează accesul la locuri de muncă mai bine plătite. Sărăcia subiectivă reflectă percepția individuală asupra situației financiare.
Un sfert dintre copiii din România se culcă flămânzi, conform raportului World Vision, prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului. Studiul, intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural”, relevă că 23% dintre copii nu au suficientă mâncare, iar 93% au fost victime ale bullying-ului. De asemenea, 41% dintre copiii de gimnaziu nu doresc să continue studiile, preferând să lucreze. Aproape 42% dintre gospodăriile din mediul rural nu au venituri salariale, iar 15% dintre copiii de peste 8 ani se simt obosiți din cauza muncii. Raportul subliniază deteriorarea drepturilor fundamentale ale copiilor din România, comparativ cu anii anteriori.
Astăzi, de Ziua Internațională a Drepturilor Copiilor, World Vision România a lansat raportul anual „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural”, care evidențiază condițiile dificile în care trăiesc copiii din satele României. Studiul arată că 250.000 de copii se confruntă zilnic cu lipsa hranei, având la dispoziție doar 12 lei pe zi. Raportul este singura analiză longitudinală asupra bunăstării copiilor din mediul rural românesc și subliniază necesitatea ca bunăstarea acestora să devină o prioritate în campaniile electorale. Cu ocazia lansării, la Palatul Parlamentului a avut loc o dezbatere cu reprezentanți ai partidelor politice, subliniind importanța acestui subiect în agenda politică pentru următorii patru ani.
Studiul „Părinți la Sat” evidențiază discrepanțele educaționale în România rurală. Realizat de Asociația BookLand și Unlock, acesta analizează relația dintre părinți și educație, arătând cum condițiile materiale influențează viitorul copiilor. Părinții cu resurse pot susține educația, în timp ce cei din sărăcie extremă se confruntă cu abandonul școlar. Multe familii trăiesc în condiții insalubre, iar copiii ajung să-și prioritizeze supraviețuirea în detrimentul educației. Studiul subliniază că, fără investiții în educație și oportunități, comunitățile rurale riscă să rămână blocate în sărăcie, cu tineri care nu își pot îndeplini potențialul.
Patriarhul Daniel a subliniat că bogăția nu este rea în sine, ci modul de utilizare a acesteia poate fi problematic. În cadrul Sfintei Liturghii, el a discutat despre importanța milosteniei și despre pericolele atașamentului față de bunurile materiale. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că atât sărăcia, cât și bogăția pot aduce oamenii mai aproape de Dumnezeu, în funcție de atitudinea lor. De asemenea, el a avertizat că bogatul din Evanghelie este un exemplu de lacomie și nemilostivire, îndemnând credincioșii să valorifice darurile divine prin generozitate față de cei nevoiași. Patriarhul a concluzionat că adevărata îmbogățire vine din milostenie și bunătate.
Orașul Aninoasa din județul Hunedoara are chiria medie de doar 16 lei pe lună, fiind considerat una dintre cele mai sărace așezări din România. Cu o populație de aproximativ 3.700 de locuitori, orașul a suferit enorm după închiderea minelor de cărbune, care au fost odată sursa principală de venit pentru localnici. În 2013, Aninoasa a fost declarat cel mai sărac oraș din țară, iar condițiile de trai au rămas precare, fără acces la gaze și cu toalete în afara locuințelor. Un YouTuber a surprins realitatea dură a orașului, comparând-o cu situații întâlnite în țări în dezvoltare, subliniind lipsa de oportunități și infrastructura învechită.
Județul Botoșani se confruntă cu cel mai mic număr de angajați din Moldova, cu mai mult de jumătate din populație fără un loc de muncă. Această situație este agravată de nivelul scăzut de educație, unde un sfert dintre locuitori nu au terminat nici măcar zece clase, ceea ce le limitează accesul la locuri de muncă bine plătite. Directorul AJOFM Botoșani, Anca Apăvăloaie, a subliniat că majoritatea persoanelor înregistrate au un nivel de studii de maximum opt clase, ceea ce îngreunează integrarea lor pe piața muncii. Județul Botoșani rămâne astfel unul dintre cele trei poluri ale sărăciei din România.
Fotografia unui soldat rus ucis în războiul din Ucraina ilustrează sărăcia din provincie. Imaginea, realizată într-un sat rusesc, evidențiază condițiile precare de trai, cum ar fi barăci din lemn și mizerie, contrastând cu stilul de viață luxos al liderului Vladimir Putin. Publicată pe canalul Telegram Ucraina 365, fotografia a stârnit discuții intense pe rețelele de socializare, utilizatorii subliniind că, în ciuda miliardelor cheltuite pentru război, infrastructura din regiunile rusești continuă să se degradeze. Aceștia critică decizia autorităților de a investi în conflicte externe, în loc să dezvolte regiunile afectate de sărăcie.
Viktor Orbán, premierul Ungariei, a provocat criticii săi să se mute în România după ce au subliniat problemele economice din țară. Acesta a fost criticat în Parlament pentru scăderea nivelului de trai, sărăcia crescând cu peste 20% din populație. În replică, Orbán a afirmat că oricine consideră că românii trăiesc mai bine ar trebui să experimenteze viața acolo, adăugând că poate oferi argumente contrare. Datele recente indică faptul că economia României a recuperat decalajul față de Ungaria, iar tot mai mulți ungari aleg să lucreze în țările vecine, inclusiv în România. Criticile lui Orbán sunt ironice, având în vedere că în trecut a condamnat comentarii similare făcute de rivalul său politic, Ferenc Gyurcsány.
Viktor Orban le-a sugerat celor care consideră că România a depășit Ungaria să se mute acolo. Declarația a venit în urma unor critici aduse de Imre Komjáthi, politician din cadrul Partidului Socialist Maghiar, care a afirmat că românii au avansat semnificativ comparativ cu ungurii în ceea ce privește nivelul de trai. Komjáthi a citat datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria, evidențiind o creștere a sărăciei și o scădere a construcției de locuințe în Ungaria. El a subliniat că un sfert dintre pensionari trăiesc în sărăcie, ceea ce face ca Ungaria să se descurce mult mai rău față de vecinii săi, inclusiv România.
