Armata italiană va putea adopta o săptămână de lucru de patru zile, în loc de cinci, în anumite condiții operaționale și de mediu, conform anunțului făcut de Corriere della Sera. O adresă emisă de Direcția Recrutare a Statului Major confirmă această posibilitate, subliniind că misiunile militare nu trebuie să fie afectate. Francesco Gentile, secretarul general al Asociației Sindicale a Cadrelor Militare, a salutat această clarificare ca o victorie importantă, menționând că actuala directivă permite deja flexibilitate fără a necesita legislație suplimentară. Comandantul de corp de armată poate adapta programul de lucru în funcție de necesitățile specifice, având astfel un instrument valoros pentru menținerea continuității operaționale.
Islanda a înregistrat o creștere economică accelerată după introducerea săptămânii de lucru de 4 zile. Studiul realizat de două asociații de specialitate arată că, între 2020 și 2022, peste jumătate dintre angajații islandezi au acceptat să muncească mai puțin, fără a le fi afectate veniturile. În 2023, țara a avut o creștere economică superioară majorității țărilor europene, iar rata șomajului este printre cele mai scăzute din Europa. Deși cercetarea nu a stabilit o legătură directă între măsura de reducere a programului de muncă și rezultatele economice, studii anterioare sugerează că productivitatea crește cu un program de muncă mai scurt.
Economia Islandei a înregistrat o creștere semnificativă după introducerea săptămânii de lucru mai scurte, conform unui studiu recent. Între 2020 și 2022, peste 51% dintre angajați au acceptat un program de lucru de patru zile, fără pierderi salariale, ceea ce a dus la o creștere economică de 5% în 2023. Rata șomajului a fost de 3,4%, mult sub media europeană. Studiile au arătat că productivitatea a rămas constantă sau a crescut, iar bunăstarea angajaților s-a îmbunătățit semnificativ. FMI prognozează o încetinire a creșterii în anii următori, dar rata scăzută a șomajului rămâne un semn pozitiv pentru economia țării.
Săptămâna de lucru de patru zile a fost un succes răsunător în Islanda, cu 51% dintre angajați acceptând această reducere a orelor de muncă între 2020 și 2022. Studiile realizate de Institutul Autonomy și Alda arată că productivitatea a rămas constantă sau a crescut, iar bunăstarea angajaților s-a îmbunătățit semnificativ. În 2023, economia islandeză a crescut cu 5%, fiind devansată doar de Malta, deși FMI prognozează o încetinire a creșterii în anii următori. Rata șomajului a fost de 3,4%, sub media europeană, ceea ce indică o economie robustă.
