Bucureștiul se confruntă cu un risc seismic major, a avertizat Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, în cadrul unei dezbateri publice. În ultimele trei decenii, doar 30 de clădiri din Capitală au fost consolidate din fonduri publice, în timp ce Banca Mondială estimează că peste 20.000 de imobile sunt vulnerabile. Munteanu a subliniat că este necesară o abordare integrată pentru a gestiona acest risc, având în vedere că orașul se află într-o situație critică. De asemenea, expertul Matei Sumbasacu a confirmat că Bucureștiul este cel mai expus la seisme din Europa, iar pregătirea populației și a clădirilor este insuficientă pentru a face față unui cutremur puternic.
Bucureștiul se confruntă cu un risc seismic major; Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat că domeniul consolidărilor este extrem de subfinanțat. În cadrul unei dezbateri, el a subliniat că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice în ultimii 30 de ani, în ciuda faptului că Banca Mondială estimează că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile. Munteanu a cerut o abordare integrată și coordonare în acest domeniu, menționând că, deși au fost alocate fonduri pentru eficiența energetică, consolidarea clădirilor rămâne neglijată. Primăria București a contractat doar 60 de milioane de euro din cele 300 de milioane disponibile pentru consolidare, ceea ce reflectă o situație alarmantă.
Bucureștiul se confruntă cu un risc seismic alarmant, având doar 1 din 10 clădiri cu risc identificată și evaluată, conform datelor prezentate de Răzvan Munteanu, directorul executiv al AMCCRS. Banca Mondială estimează că în oraș există aproximativ 20.000 de clădiri care necesită consolidare, dar în ultimele trei decenii, doar 30 au fost consolidate din fonduri publice, cu recuperarea costurilor de la cetățeni. Munteanu a subliniat că este necesară o abordare integrată și coordonată pentru a face față acestei probleme, iar fondurile pentru consolidare sunt insuficiente comparativ cu cele pentru eficiența energetică. De asemenea, a menționat că în 2022 s-au alocat 300 de milioane de euro pentru consolidare, dar Primăria a contractat doar 60 de milioane.
