Revoluția din 1989 nu s-a finalizat. Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, subliniază importanța alegerilor din 2024, considerându-le cruciale pentru viitorul țării. El afirmă că, deși s-au înregistrat progrese, România se confruntă în continuare cu vestigii ale comunismului și cu o economie predominant de stat. Zuckerman îndeamnă românii să susțină democrația și meritocrația, avertizând asupra influențelor externe negative și a corupției. El propune un model economic bazat pe piețe libere și întreprinderi private, subliniind necesitatea unei guvernări eficiente. Fostul diplomat consideră că România are potențialul de a deveni o țară prosperă, dar pentru aceasta este nevoie de un leadership curajos, cum ar fi Nicolae Ciucă, care promovează reformele necesare.
Dan Diaconescu a povestit cum a încercat să devină membru al PCR în anii tinereții; în cadrul unei emisiuni transmise live, el a explicat că, pentru a avea o carieră în jurnalism în perioada comunistă, era necesară aderarea la partid. A încercat să convingă un oficial cheie, Nea Vasile, prin diverse „atenții”, inclusiv țigări și vin, dar nu a reușit să devină membru înainte de Revoluția din 1989. Aceasta a schimbat complet contextul politic, făcând aderarea la PCR irelevantă. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Gândul și pe mariustuca.ro.
Istoricul Thierry Wolton a susținut o conferință la Timișoara pe 11 noiembrie 2024, afirmând că planul lui Gorbaciov a reușit doar în România. Aceasta a stârnit controverse, având în vedere că Wolton a omis aspecte importante ale Războiului Rece, cum ar fi Războiul Civil Grec. El a susținut că revoluția din 1989 a fost confiscată de Grupul Iliescu, dar criticul său a fost că, în orice revoluție, există influențe externe. De asemenea, el a fost contestat pentru viziunea sa asupra perestroikăi, considerată hazardată, având în vedere contextul politic actual din Europa de Est, unde mișcările suveraniste au câștigat teren. Wolton a fost acuzat de o interpretare simplistă a evenimentelor istorice, lăsând deoparte complexitatea situației din fostele state comuniste.
Silviu Prigoană a povestit cum a reușit să facă primul milion în afaceri imediat după Revoluția din 1989. După ce a lucrat la o fabrică de bere din Cluj, el a profitat de haosul legislativ al vremii și și-a deschis un bar și o discotecă în Gherla. Apoi, a început să importe produse din Turcia, profitând de lipsa impozitelor și a reglementărilor. Prigoană a realizat că afacerea cu produse turcești, precum blugii și țigările, era extrem de profitabilă. De asemenea, a câștigat sume impresionante din închirierea casetelor video, având un venit pe weekend egal cu salariul unui muncitor pe o lună. Aceasta a fost baza succesului său antreprenorial, care l-a condus la o carieră de succes în afaceri.
Timișoara marchează 35 de ani de la Revoluția din 1989 printr-o serie de manifestări culturale, inclusiv expoziții, conferințe, piese de teatru și proiecții de filme. Primarul Dominic Fritz subliniază importanța educației tinerelor generații despre comunism și provocările actuale. Printre evenimente, se numără expoziția "Aufarbeitung. RDG și România în cultura memoriei", vernisată la Memorialul Revoluției, și proiecția filmului "Brașov 1987. Doi ani prea devreme". De asemenea, se va desfășura Gala Corneliu Coposu, cu premii pentru tineri și un concert. Până în 2025, la Memorialul Revoluției va fi deschisă o expoziție de fotografii din 1956, iar Primăria organizează un concurs de fotografie pentru elevi.
Traian Băsescu a reacționat critic la atacurile lui Mircea Geoană, reluând acuzația fostului procuror militar Dan Voinea, care susținea că tatăl lui Geoană ar fi fost creatorul diversiunii teroriștilor în timpul Revoluției din 1989. Băsescu a enumerat șapte motive pentru care Geoană nu ar trebui să candideze la președinție, inclusiv acuzații legate de corupție și de implicarea în scandaluri. Fostul președinte a subliniat că, în cazul unei victorii, aceste aspecte ar fi expuse pe larg în presă, afectând imaginea României. Băsescu a acuzat, de asemenea, că Geoană nu poate explica legătura sa cu evenimentele din 1990, când a fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe, având o calificare de inginer.
