Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune măsuri pentru localizarea copiilor care au fost deplasați în străinătate sau reținuți ilegal, oferind ajutor juridic pentru repatrierea acestora. Proiectul de lege prevede o colaborare mai strânsă între instituțiile din Republica Moldova și cele internaționale, pentru a verifica condițiile vizitei copiilor și a facilita întoarcerea lor. Instanțele judecătorești vor putea impune restricții, cum ar fi ridicarea pașaportului sau interzicerea temporară a ieșirii din țară, în cazuri de risc de răpire. Consimțământul părintelui va fi necesar doar pentru șederi ce depășesc 30 de zile. Proiectul, elaborat pentru a combate răpirile, urmează să fie discutat în Parlament.
O mamă din Oradea cere ajutorul autorităților române după ce i-au fost luați toți cei trei copii de Protecția Copilului din Austria. Marioara Siedl, în vârstă de 50 de ani, a trăit o viață tumultoasă, având relații complicate și divorțuri. Recent, autoritățile austriece au intervenit în gara din Viena, luându-i fetița, Diana, sub pretextul că comportamentul ei este considerat suspect. Marioara acuză serviciile sociale de abuzuri și solicită repatrierea fiicei sale, în timp ce familia ei o consideră responsabilă pentru situația dificilă în care se află. De asemenea, autoritățile române s-au implicat, evaluând dacă fetița poate fi încredințată unei familii de plasament sau unui asistent maternal profesionist, având în vedere condițiile precare în care mama locuiește.
Românii din Italia și Spania amână achiziția de locuințe din cauza scumpirii caselor și creșterii ratelor la creditele imobiliare. Agenții imobiliari afirmă că mulți români, care aveau planuri de a cumpăra case, s-au răzgândit, preferând să rămână în chirie sau să investească în România. De exemplu, Dana din Torino a renunțat la visul de a deveni proprietară, având în vedere costurile ridicate ale locuințelor și taxele mari. În Spania, tranzacțiile imobiliare realizate de români au scăzut semnificativ, iar mulți aleg să își facă un research îndelungat înainte de a lua o decizie. Totuși, există o tendință de revenire acasă, unde românii investesc în proprietăți.
Un bărbat de 33 de ani din Mehedinți, inclus în lista „Most Wanted”, a fost adus în România pentru ispășirea pedepsei de șapte ani și o lună. Acesta a fost extrădat din Statele Unite, unde se ascundea, după ce a comis în 2018 o agresiune gravă în Craiova, atacând o persoană cu un obiect tăietor. Victima a avut nevoie de 40-45 de zile de îngrijiri medicale. Bărbatul era urmărit internațional pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii publice. Repatrierea sa a fost posibilă prin cooperarea Poliției Române cu partenerii internaționali. Anul trecut, costurile pentru repatrierile fugilor au depășit 10 milioane de lei, conform ministrului Justiției.
Un român de 33 de ani, condamnat în Statele Unite pentru tentativă de omor, a fost repatriat în România. Acesta a fost căutat internațional după ce, în 2018, a agresat un bărbat în Craiova, lovindu-l în cap cu un obiect ascuțit, provocându-i leziuni care au necesitat 40-45 de zile de îngrijiri medicale. Bărbatul a fost condamnat la o pedeapsă de șapte ani și o lună de închisoare, iar repatrierea sa a fost posibilă datorită colaborării dintre autoritățile române și cele americane. Acesta a fost predat autorităților române pentru a-și ispăși pedeapsa, conform unui mandat emis de Tribunalul Dolj. Acțiunea subliniază importanța cooperării internaționale în combaterea criminalității.
Ucraina a repatriat trupurile a 563 de soldați căzuți pe front. Acest anunț a fost făcut de Cartierul General de Coordonare pentru Tratarea Prizonierilor de Război, care a precizat că 320 de cadavre provin din sectorul Donețk, 89 din Bahmut și 154 din morgile din Rusia. Conform convențiilor internaționale, soldații decedați au dreptul la repatriere și înmormântare demnă. Deși Rusia a predat trupurile, nu există confirmări referitoare la un schimb oficial. Autoritățile ucrainene estimează pierderi umane semnificative, cu analiști care sugerează că numărul morților ar putea depăși un milion. Aceasta este cea mai mare repatriere din ultimii ani, evidențiind dificultățile cu care se confruntă Ucraina în conflictul actual.
Ucraina a repatriat corpurile a 563 de apărători căzuți pe front. Dintre acestea, 320 de rămășițe au fost recuperate din sectorul Donețk, 89 din zona Bakhmut, iar 154 din morgile rusești. Operațiunea a fost realizată prin colaborarea mai multor instituții, inclusiv Serviciul de Securitate al Ucrainei și Ministerul Afacerilor Interne. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a primit mulțumiri pentru sprijinul acordat. Forțele Armate ale Ucrainei vor transporta rămășițele în instituții specializate, unde experți criminaliști vor lucra la identificarea lor. Această acțiune urmează unei repatrieri anterioare, când au fost recuperate 501 corpuri.
Statul român va suporta cheltuielile de repatriere a românilor decedați în străinătate, în limita a 5.000 euro. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 1 noiembrie. Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, statul va acoperi aceste costuri la cererea familiilor, iar anual, Ministerul Afacerilor Externe va aloca fonduri pentru repatriere. Normele de aplicare a legii trebuie stabilite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților pe 8 octombrie.
Marcel Ciolacu anunță măsuri de sprijin pentru românii afectați de inundații în Spania. În cadrul unei vizite la Arad, premierul României a declarat că a fost creată o celulă de criză la Ministerul de Externe și că se va organiza un centru logistic în colaborare cu autoritățile spaniole. Ciolacu a menționat că, deși ar fi dorit să viziteze zona Valencia, aceasta a fost amânată pentru săptămâna viitoare din cauza mobilizării armatei spaniole. Premierul a subliniat importanța coordonării între guverne pentru a ajuta românii care doresc să se repatrieze, având în vedere că unii au pierdut documente în urma inundațiilor.
Statul român va suporta cheltuielile de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare persoană. Această măsură, stipulată într-un proiect legislativ recent promulgat, permite familiilor să ceară suport financiar pentru repatriere. Anual, Ministerul Afacerilor Externe va aloca sume specifice pentru aceste cheltuieli. De asemenea, proiectul prevede că orice costuri suplimentare ce depășesc această sumă vor fi acoperite din taxele consulare, asigurând astfel o mai bună gestionare a situațiilor dificile pentru familiile îndoliate.
