Angela Merkel îl descrie pe Donald Trump ca fiind fascinat de Vladimir Putin și de liderii autocratici. În memoriile sale, care urmează să fie publicate, Merkel detaliază provocările întâmpinate în colaborarea cu Trump, evidențiind perspectiva sa antreprenorială asupra relațiilor internaționale. Fostul cancelar german a simțit nevoia să ceară sfaturi de la Papa Francisc privind modul de a lucra cu președintele american, subliniind diferențele fundamentale de abordare. Merkel a observat că Trump nu credea în cooperare, ci în competiție între națiuni, concluzionând că nu va exista o muncă comună pentru o lume interconectată. Această relație complexă este un subiect central în cartea sa, care ar putea oferi lecții valoroase pentru politicienii actuali.
Ministrul Apărării din China a refuzat să se întâlnească cu omologul său american, Lloyd Austin, în cadrul unei reuniuni a liderilor de apărare din Asia, desfășurată în Laos. Această decizie a fost caracterizată de Austin ca fiind „nefericită” și a generat îngrijorări cu privire la dialogul dintre cele două mari puteri. Deși astfel de adunări au fost folosite anterior pentru facilitarea întâlnirilor, Beijingul a ales să nu profite de această oportunitate. Austin a subliniat că refuzul afectează regiunea, care are nevoie de comunicare între aceste puteri semnificative, dar a adăugat că nu crede că acest incident va influența viitorul relațiilor dintre cele două țări.
Angela Merkel dezvăluie detalii despre relația sa cu Donald Trump; în cartea sa de memorii, fostul cancelar german menționează fascinația lui Trump pentru Putin. În timpul întâlnirii din 2017, Trump a pus numeroase întrebări despre președintele rus, iar Merkel a observat că liderul american era captivat de politicienii autocratici. De asemenea, Merkel a povestit cum Trump aborda discuțiile dintr-o perspectivă emoțională, în contrast cu abordarea sa bazată pe fapte. Aceasta a solicitat sfaturi de la Papa Francisc pentru a gestiona relația cu Trump, având în vedere tendința acestuia de a renunța la Acordurile climatice de la Paris. Merkel, un lider influent în Uniunea Europeană, a navigat prin provocări globale semnificative în timpul mandatului său.
Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, oferă detalii despre relația sa cu Donald Trump în noua sa carte. Aceasta subliniază diferențele de abordare dintre cei doi lideri, evidențiind modul în care Trump judeca totul din perspectiva unui antreprenor imobiliar, având o viziune competitivă asupra relațiilor internaționale. Merkel a solicitat chiar sfaturi de la Papa Francisc pentru a gestiona interacțiunile cu Trump, descriind întâlnirile lor ca fiind pe nivele diferite: emoțional pentru Trump și bazate pe fapte pentru ea. De asemenea, a observat fascinația lui Trump pentru liderii autoritari, în special pentru Vladimir Putin, ceea ce a complicat și mai mult relația dintre cele două părți.
Kremlinul își propune să dezvolte un nou model de relații internaționale, având în centrul său parteneriatul cu Iranul. Această alianță este văzută ca un test crucial pentru Moscova, mai ales în contextul politicii externe a noului președinte american, Donald Trump, care ar putea căuta un dialog cu Rusia. Analistul Nikita Smagin subliniază cooperarea militară și economică dintre cele două state, inclusiv un acord de liber schimb între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică. De asemenea, Rusia a facilitat admiterea Iranului în organizații internaționale precum SCO și BRICS, consolidând astfel legăturile economice și politice. În ciuda presiunilor din partea Statelor Unite, Moscova consideră Iranul un partener ideal, fără constrângeri în relațiile cu Occidentul, și își dorește să continue acest experiment de integrare.
Vladimir Putin a oferit peste 70 de animale Grădinii Zoologice Centrale din Phenian. Printre acestea se numără un leu, doi urși, doi iaci domestici, cinci papagali albi din specia cacatos, 25 de fazani și 40 de rațe mandarin. Ministrul rus al Resurselor Naturale și Ecologiei, Aleksandr Kozlov, a declarat că acest cadou simbolizează sprijinul și bunătatea în relațiile interstatale. Grădinile zoologice din Moscova și Phenian colaborează de 13 ani, iar acest gest întărește legăturile dintre cele două țări.
Președintele rus Vladimir Putin intenționează să viziteze India pentru prima dată după invazia din 2022 a Ucrainei. Kremlinul a anunțat că datele călătoriei sunt în curs de finalizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a subliniat importanța contactelor dintre cei doi lideri. Aceasta vizită ar putea semnifica o întărire a relațiilor ruso-indiene, India devenind un partener strategic pentru Rusia în contextul sancțiunilor internaționale. De asemenea, vizita ar putea indica o creștere a încrederii lui Putin de a călători în străinătate, în ciuda mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională. India nu este obligată să respecte acest mandat, ceea ce facilitează întâlnirea.
Dinamica relației dintre Putin și Trump generează riscuri majore pentru Ucraina și Europa. După victoria lui Donald Trump, planurile europene de sprijin pentru Ucraina au fost afectate, președintele ales al SUA dorind o soluționare rapidă a conflictului, chiar dacă asta ar implica cedarea de teritorii de către Kiev. Fostul șef al MI6, Alex Younger, subliniază că atât Trump, cât și Putin își supraestimează influența, iar o abordare simplistă a negocierilor cu liderul rus poate fi periculoasă. În plus, fostul diplomat Laurie Bristow avertizează că Trump ar putea subestima provocările cu care se confruntă. În timp ce Trump ar putea oferi Ucrainei garanții de securitate, mulți experți consideră că Rusia va continua să își refacă forțele, iar Europa trebuie să își întărească apărarea în fața acestor amenințări.
Relațiile dintre Turcia și SUA se află într-un punct critic, în contextul numirilor din noul cabinet Trump. Deși președintele Trump este perceput ca fiind mai apropiat de Turcia, persoanele propuse în funcții cheie nu au avut o atitudine favorabilă față de Ankara în trecut. Evaluările sugerează că relațiile turco-americane, deteriorate în ultimii ani, vor necesita un dialog serios pentru a rezolva dezacordurile. Aspectele controversate includ sprijinul SUA pentru grupuri kurde, excluderea Turciei din programul F-35 și sancțiunile CAATSA. Totuși, o întâlnire de nivel înalt între liderii celor două țări ar putea reprezenta un pas pozitiv spre restabilirea cooperării.
Primul mandat al lui Donald Trump nu garantează un al doilea catastrofal pentru europeni. Amélie Zima, expert în securitate europeană, subliniază că, deși relația cu NATO a fost tensionată, Trump a respectat angajamentele asumate de SUA. De exemplu, a menținut prezența militară americană în Europa, iar programul European Deterrence Initiative a fost consolidat. Zima observă că, în ciuda criticilor, Trump nu a contestat niciodată articolul 5 din tratatul NATO, esențial pentru securitatea colectivă. În plus, nominalizările recente din administrația americană sugerează o continuitate a angajamentului față de NATO. Totuși, europenii sunt conștienți de o posibilă dezangajare americană pe termen mediu și trebuie să își afirme rolul în securitate, fiind capabili să negocieze și să își protejeze interesele.
