Consiliul Europei a cerut soluții durabile pentru educația copiilor ucraineni refugiați în Europa. Acesta subliniază necesitatea de a trece de la măsuri de urgență la strategii pe termen lung, având în vedere că 40% din cei 6,5 milioane de refugiați sunt copii. Deși accesul la educație s-a îmbunătățit, jumătate dintre aceștia nu au fost încă înscriși în sistemul educațional al țărilor gazdă. Studiul propune integrarea acestor copii în școlile locale, protejându-le identitatea culturală și încurajând cursurile gratuite în limba țării gazdă. Expertiza Consiliului Europei vizează și cooperarea cu Ministerul Educației din Ucraina pentru o tranziție lină post-conflict.
Consiliul Europei solicită măsuri educaționale durabile pentru copiii refugiați din Ucraina; experții subliniază că, în ciuda îmbunătățirii accesului la educație, 50% dintre copiii ucraineni care au părăsit țara nu sunt încă înscriși în sistemele de învățământ ale țărilor gazdă. Studiul realizat de Secretariatul grupului consultativ pentru copiii din Ucraina, în colaborare cu Serviciul Educație al Consiliului Europei, evidențiază că 40% din cei 6,5 milioane de refugiați sunt minori. Aceștia recomandă crearea de cursuri gratuite în limba țărilor gazdă și o cooperare strânsă cu Ministerul Educației din Ucraina pentru a facilita integrarea educațională. De asemenea, se subliniază importanța educației fizice în fața ecranului, având în vedere că 60% dintre elevi urmează cursuri online din Ucraina.
1.000 de zile de război în Ucraina au dus la mii de morți și milioane de refugiați, cu o populație scăzută cu un sfert. Estimările NATO indică pierderi ruse de peste 600.000 de militari. Din februarie 2022, când Vladimir Putin a ordonat invazia, conflictul a generat peste 11.700 de decese civile și 24.000 de răniți, conform ONU. Viitorul ajutoarelor militare pentru Ucraina este incert, având în vedere schimbările în poziția politică a liderilor internaționali, cum ar fi Donald Trump.
S-au împlinit 1.000 de zile de la începutul războiului din Ucraina, generat de agresiunea Rusiei. Pierderile în rândul armatei ruse se ridică la peste 700.000 de militari, iar conflictul a dus la peste 10 milioane de refugiați. Deși Rusia a cucerit 20% din teritoriu, în 2024 a obținut doar 1% din acesta. Negocierile de pace sunt puțin probabile, iar condițiile impuse de Putin includ retragerea trupelor din regiunile ocupate. În același timp, capacitatea de producție a Ucrainei în domeniul apărării a crescut semnificativ, iar SUA și UE continuă să ofere ajutoare militare. România se confruntă cu provocări în asigurarea securității naționale, având un buget de apărare sub așteptări și lipsuri în dotarea militară.
Viața oamenilor din Ucraina este marcată de suferință și pierdere după 1.000 de zile de război. Bilanțul conflictului este alarmant, cu cel puțin 2.406 copii uciși sau răniți, conform UNICEF. Bombardamentele au devastat orașele, iar milioane de ucraineni au fost nevoiți să caute adăpost în alte țări. Cei rămași acasă încearcă să se adapteze, cu școli în buncăre și lecții online. În ciuda tragediilor, poveștile de dragoste și solidaritate, precum cea a lui Serhiy și Kateryna, oferă o rază de speranță. Voluntarii, precum Hanna Butenko, continuă să ajute comunitățile afectate, în timp ce alții, precum Olesea, își povestesc durerea și pierderile suferite.
Peste 10,6 milioane de refugiați ucraineni au intrat în România de la începutul războiului; conform Poliției de Frontieră, de la începutul conflictului, 10.602.192 de refugiați au trecut granița. Pe 18 noiembrie, aproximativ 119.700 de persoane au trecut prin punctele de frontieră, inclusiv 45.500 de vehicule. Guvernul român oferă ajutoare financiare refugiaților, constând în 600 de lei pentru hrană și 750 de lei pentru cazare pe persoană, timp de trei luni. Ulterior, ajutoarele pentru cazare vor fi disponibile doar celor care lucrează în România și au copii înscriși în școli. O familie de trei persoane poate primi 3.800 de lei lunar, iar o persoană singură 1.350 de lei.
În cele 1000 de zile de conflict, cel puțin 2.406 copii au fost uciși sau răniți. Potrivit UNICEF, dintre aceștia, 659 au decedat, iar 1.747 au fost răniți. Milioane de copii continuă să fie expuși pericolelor din cauza atacurilor. De la începutul războiului, 170.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, alăturându-se celor aproape 3,6 milioane de refugiați din interiorul Ucrainei și 6,7 milioane care au fugit în afară. Aproape 3 milioane de persoane din regiunile afectate au nevoie urgentă de asistență, iar 1.496 de școli și 662 de spitale au fost afectate sau distruse. Pentru a comemora această perioadă, filmul „20 de zile în Mariupol” va fi difuzat pe PRO TV, având ca subiect asediul orașului.
Războiul din Ucraina a intrat în a 1.000-a zi, având un impact devastator asupra Europei și generând peste 10 milioane de refugiați. Conform ONU, 6,7 milioane de ucraineni au fugit din țară, iar 12.000 de civili au fost uciși. Rusia, cu pierderi de peste 700.000 de militari, a cucerit 20% din Ucraina, dar avansul a fost minim în ultimul an. În acest context, liderii internaționali discută despre posibilitatea negocierilor de pace, însă condițiile impuse de Rusia includ retragerea trupelor ucrainene din regiunile contestate. În paralel, România se confruntă cu o capacitate de apărare insuficientă, neavând o strategie eficientă și resursele necesare pentru a contracara amenințările externe, în timp ce alte state europene își întăresc forțele armate.
Migrația a atins un nivel record în 2023, conform raportului OCDE; 6,5 milioane de migranți au ajuns în țările membre. Publicat pe 14 noiembrie, raportul evidențiază o creștere semnificativă a migrației temporare de muncă și a cererilor de azil, cu SUA în fruntea listei. Germania a înregistrat 329.000 de cereri de azil, cu 51% mai mult decât în 2022, majoritatea provenind din Siria, Turcia și Afganistan. De asemenea, OCDE subliniază că 15,2 milioane de persoane născute în afara Germaniei reprezintă aproape 18% din populație. Refugiații ucraineni au constituit un număr semnificativ, iar migrația din România și Polonia este notabilă, cetățenii polonezi fiind cei mai numeroși imigranți în OCDE.
Aproape 700 de voluntari ucraineni s-au înscris în Liga Ucraineană, o formațiune militară nouă. Ministerul Apărării ucrainean a anunțat că aceștia locuiesc în Europa, în special în Polonia, Cehia, Germania și Irlanda. Recrutarea a fost demarată prin deschiderea unui birou în Lublin, Polonia, având ca scop încurajarea ucrainenilor să se alăture armatei. Primii recruți au semnat contractele și vor urma o instruire de bază de 35 de zile, înainte de a participa la antrenamente specializate în baze NATO. Mobilizarea rămâne un subiect sensibil în Ucraina, având în vedere percepția de injustiție a sistemului de înrolare și scandalurile de corupție asociate.
