Ursula von der Leyen propune o reorganizare majoră a personalului Comisiei Europene pentru a întări controlul asupra bugetului UE, evaluat la 1,2 trilioane de euro. Aceasta va implica fuzionarea a aproape 200 de oficiali din departamentul de reforme cu unitatea responsabilă de gestionarea fondului post-pandemic. Noua abordare prevede condiționarea accesului la fondurile UE de implementarea reformelor economice de către statele membre. Propunerea va necesita aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale Uniunii. Criticile față de actualul departament de reforme sugerează o ineficiență în utilizarea fondurilor, care sunt adesea direcționate către organizații internaționale în loc de a sprijini guvernele naționale direct.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pregătește o remaniere majoră a personalului pentru a-și întări controlul asupra bugetului UE de 1.200 de miliarde de euro. Aceasta implică fuzionarea departamentului de reformă cu divizia responsabilă de fondurile post-pandemice. Scopul reorganizării este extinderea modelului „bani pentru reforme” și facilitarea implementării de reforme economice esențiale în schimbul accesului la finanțarea UE. De asemenea, se estimează că personalul va fi redistribuit pentru a gestiona planurile naționale de reformă. Criticile aduse departamentului de reformă, considerat costisitor și ineficient, au dus la speculații privind restructurarea sa. În prezent, departamentul are un buget de 864 de milioane EUR pentru a sprijini diverse proiecte, dar este acuzat că fondurile ajung adesea la consultanți și organizații internaționale, în loc să beneficieze direct guvernele naționale.
Îndoielile cresc în jurul planurilor de creștere economică ale Marii Britanii; analizele sugerează că ar putea urma noi creșteri de taxe. Recent, ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, a propus o serie de reforme pentru a stimula economia, inclusiv dereglementarea serviciilor financiare și măsuri pentru investiții în pensii. Totuși, economistul James Smith de la ING a avertizat că, dacă aceste măsuri nu aduc rezultatele dorite, majorările de taxe ar putea fi inevitabile. De asemenea, fostul viceguvernator al Băncii Angliei, John Gieve, a exprimat scepticism față de eficiența acestor reforme. În contextul unei creșteri economice slabe de doar 0,1% în trimestrul al treilea, sectorul de afaceri se teme de impactul acestor măsuri asupra angajărilor și investițiilor.
Alexandra Păcuraru, candidata partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, a prezentat în direct planul său pentru România. În cadrul emisiunii „Sport și Politică”, ea a subliniat necesitatea raportării activității politicienilor și a realizării unui audit național pentru a identifica problemele din instituții. Păcuraru a criticat gestionarea fondurilor publice și a pledat pentru depolitizarea sistemului, în special în educație și sănătate. De asemenea, a propus reducerea fiscalității pentru micile afaceri și asigurarea independenței energetice. În privința relațiilor externe, ea a subliniat importanța contractelor bilaterale avantajoase și reluarea discuțiilor cu parteneri strategici, precum China. Păcuraru a menționat și atacurile la care a fost supusă, inclusiv amenințări cu moartea, în contextul candidaturii sale.
Prețurile alimentelor și energiei au crescut alarmant, iar Partidul S.O.S. România propune măsuri radicale pentru a îmbunătăți situația economică a cetățenilor. De 1 Decembrie, alegătorii sunt îndemnați să voteze pentru un viitor mai bun, în contextul în care prețurile energiei electrice s-au dublat, iar cele ale produselor alimentare au crescut semnificativ. Partidul S.O.S. România promite reducerea taxelor și impozitelor, sprijinirea familiilor tradiționale, reindustrializarea țării și alocarea de fonduri pentru educație și sănătate. Aceste reforme sunt văzute ca esențiale pentru creșterea nivelului de trai și protejarea capitalului românesc. În plus, partidul se angajează să apere suveranitatea națională și să promoveze pacea în regiune.
Uniunea Europeană a lansat un plan vast de reforme economice inspirat de Mario Draghi, în urma alegerii lui Donald Trump în SUA. Summitul de la Budapesta a evidențiat urgența acestor reforme, având în vedere amenințările comerciale din partea administrației Trump. Draghi a subliniat necesitatea unor investiții între 750 și 800 de miliarde de euro anual pentru a combate stagnarea economică și dependența de China. Liderii europeni, inclusiv Ursula von der Leyen, au promis să sprijine concluziile lui Draghi, dar divergențele privind finanțările publice și prioritățile rămân o provocare. În ciuda voinței de acțiune, discuțiile pe teme de buget și politici comerciale continuă să fie dificile.
Joe Biden a promis o tranziție pașnică a puterii, subliniind fiabilitatea sistemului electoral american, în primul său discurs după victoria lui Donald Trump. Acesta a menționat că reformele sale economice, inclusiv un plan de o mie de miliarde de dolari, vor aduce beneficii pe termen lung, deși impactul va fi resimțit poate abia în zece ani. Biden a evidențiat realizările din mandatul său, dar a recunoscut incertitudinea asupra viitorului acestora, având în vedere că Donald Trump și republicanii ar putea anula reformele. Președintele în exercițiu a reafirmat angajamentul său față de Constituție și datoria de lider al națiunii.
Raportul Draghi evidențiază provocările critice cu care se confruntă Uniunea Europeană. Acesta subliniază inovația insuficientă, costurile ridicate ale energiei și o capacitate comună de apărare slabă, în contextul crizelor recente. Raportul recomandă reducerea fragmentării piețelor, dezvoltarea uniunii bancare și creșterea investițiilor pentru a îmbunătăți competitivitatea. De asemenea, se sugerează o integrare economică și financiară mai profundă, în ciuda dificultăților politice. Raportul subliniază că UE trebuie să acționeze strategic pentru a rămâne competitivă pe plan global și să evite protecționismul, care ar putea fragiliza Uniunea.
Guvernul argentinian a anunțat că va dizolva Fiscul, AFIP, pentru a concedia rapid angajații considerați neperformanți. Această măsură va afecta peste 3.000 de agenți, reprezentând 34% din totalul angajaților AFIP, și va duce la înființarea unei noi agenții, ARCA, care va prelua prerogativele de colectare a impozitelor. Guvernul lui Javier Milei susține că noua agenție va funcționa mai eficient și va economisi anual 6,4 miliarde de pesos. Sindicatele amenință cu greve ca răspuns la aceste concedieri, iar Milei continuă să implementeze reforme economice drastice, în ciuda impactului asupra producției industriale și sărăciei.
