România se află în pragul unei recesiuni, conform celor mai recente analize, cu scăderi semnificative în sectorul imobiliar și în profiturile companiilor. În primele opt luni din 2024, construcțiile rezidențiale au scăzut cu aproape 24%, iar producția industrială a coborât cu circa 2%. Anul acesta, peste 80.000 de firme se află în insolvență, un maxim istoric pentru ultimii cinci ani. De asemenea, companiile listate pe Bursa de Valori București au înregistrat scăderi ale profiturilor nete, unele depășind 30%. Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional și-au revizuit prognozele de creștere economică, estimând valori sub 2% pentru România.
Cristian Păun atrage atenția asupra unei posibile recesiuni economice în România, evidențiind o scădere a PIB-ului în primul trimestru cu 0,4% și o creștere modestă de 0,1% în al doilea trimestru, conform datelor INS. Profesorul subliniază că, în comparație cu trimestrul al treilea din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%, sugerând o stagnare îngrijorătoare. Păun critică actuala direcție economică a Guvernului, comparând România de astăzi cu un "tigru" transformat într-o "pisică pricăjită". El recomandă ca, în acest context, să nu se modifice impozitele la începutul anului, pentru a evita o deteriorare și mai mare a situației economice.
Evoluția PIB-ului arată semne clare de recesiune, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, care indică o stagnare în trimestrul trei al anului. Cristian Păun, profesor la ASE, subliniază că scăderea de 0,2% față de anul precedent este alarmantă, având implicații grave asupra bugetului și deficitului. El avertizează că majorarea impozitelor nu este o soluție viabilă în acest context economic. Cauzele scăderii includ producția industrială în declin, întârzieri în absorbția fondurilor europene și scăderea producției agricole din cauza secetei. Păun consideră că șansele unei creșteri semnificative a PIB-ului în trimestrul patru sunt slabe, având în vedere inflația și temperarea consumului.
Cristian Păun anunță o criză economică în România! Profesorul a prezentat datele de la INS care arată o scădere de 0,4% a PIB-ului în primul trimestru și o creștere modestă de 0,1% în al doilea trimestru, sugerând stagnarea actuală. Păun compară situația actuală cu cea din urmă cu doi ani, când România era considerată Tigrul Europei, subliniind că direcția economică a guvernului este greșită. El avertizează că majorările de taxe ar fi o idee proastă în acest context economic precar. Această analiză ridică semne de întrebare asupra politicilor economice adoptate de actuala administrație.
România a reușit să evite recesiunea, înregistrând o creștere de 1,1% în trimestrul al treilea; totuși, economiile din Europa Centrală și de Est se confruntă cu provocări majore. Potrivit Institutului Național de Statistică, PIB-ul României a crescut în ritm anual, dar a stagnat comparativ cu trimestrul anterior. Kevin Daly, analist la Goldman Sachs, estimează o creștere de 1,3% pentru 2024, dar avertizează că seceta și scăderea cererii de exporturi ar putea afecta economia. În contrast, Ungaria se află în recesiune, iar Cehia și Polonia au avut creșteri slabe, ceea ce subliniază instabilitatea din regiune.
Warren Buffett a început să vândă acțiuni Apple și a acumulat o rezervă de numerar de 325 miliarde USD. Recent, Berkshire Hathaway a raportat un profit ușor scăzut, în parte din cauza uraganelor, dar Buffett continuă să își ajusteze portofoliul, vânzând acțiuni și strângând lichidități. Această strategie ar putea indica o anticipare a unei recesiuni, având în vedere că Buffett nu vede oportunități interesante pe piață. De asemenea, se speculează că Buffett pregătește terenul pentru succesorul său, Greg Abel, lăsându-i o situație financiară solidă. Cu o sumă atât de mare, Berkshire ar putea cumpăra multe companii de pe piață, ceea ce subliniază puterea sa financiară.
Warren Buffett, la 94 de ani, este a zecea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de 143 de miliarde de dolari. Berkshire Hathaway, compania sa, a acumulat 325 de miliarde de dolari în numerar, depășind valoarea acțiunilor. Recent, Buffett a vândut o parte din participațiile sale la Apple și Bank of America, generând speculații despre motivele acestor decizii. Analiștii sugerează că vânzările ar putea fi legate de strategii fiscale, pregătirea pentru succesorul său, Greg Abel, sau anticiparea unei recesiuni. De asemenea, Berkshire a fost afectată de uraganele recente, plătind aproximativ 2 miliarde de dolari în asigurări. În ciuda acestor provocări, Buffett continuă să fie un investitor de succes, cu o strategie bazată pe investiții pe termen lung.
Viktor Orban a prezentat un plan pentru reducerea deficitului bugetar la 3,7% din PIB în 2025, în condițiile în care recesiunea și alegerile parlamentare din 2026 pun presiune asupra țintelor financiare. Planul se bazează pe o creștere economică estimată de 3,4%, dar Consiliul Fiscal a subliniat riscurile, inclusiv prognoza optimistă, rezervele bugetare limitate și dificultățile de accesare a fondurilor europene, înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție. Analiștii avertizează că Guvernul ar putea să nu își atingă obiectivele bugetare, având în vedere istoria ratării țintelor și provocările economice actuale. Deficitul pe cash al Ungariei a depășit 3.000 de miliarde de forinți în primele zece luni ale anului 2024, ceea ce complică și mai mult situația.
Ungaria a intrat în recesiune economică în al treilea trimestru din 2024, cu o scădere a Produsului Intern Brut de 0,7%. Aceasta urmează unei scăderi de 0,2% în trimestrul anterior, fiind rezultatul unei producții industriale în declin și a unei performanțe slabe în agricultură. În contrast, România a înregistrat o creștere de 0,1% în T2 2024, evitând astfel recesiunea, dar se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 7,9% pentru 2024. De asemenea, inflația în România este mai mare decât în Ungaria, ceea ce ridică semne de întrebare asupra stabilității economice viitoare. Guvernul ungar, în încercarea de a stimula economia, va implementa măsuri de sprijin, dar perspectivele rămân incerte, cu așteptări de îmbunătățiri abia în 2025.
Christian Lindner, ministrul de Finanțe al Germaniei, solicită o reorientare fundamentală a economiei pentru a combate recesiunea și a stimula creșterea. Liderul Partidului Liber Democrat (FDP) se confruntă cu divergențe profunde în coaliția guvernamentală, în special pe tema bugetului pe 2025 și a respectării frânei datoriilor, care limitează deficitul bugetar. Lindner propune renunțarea la suprataxa de solidaritate și un moratoriu asupra noilor reglementări de afaceri, în timp ce ministrul Economiei, Robert Habeck, susține un fond de investiții. FMI avertizează asupra necesității de reforme structurale și investiții în infrastructură pentru a depăși recesiunea. Germania se confruntă cu o contracție economică, iar prognozele pentru 2024 nu sunt optimiste, ceea ce face ca măsurile propuse de Lindner să fie esențiale pentru viitorul economic al țării.
