Traian Băsescu a declarat că nu consideră că un război nuclear este o opțiune viabilă în contextul actual. El subliniază că Vladimir Putin este în control și că nu suferă de probleme de sănătate care să îi afecteze judecata. Băsescu afirmă că Rusia nu va ceda teritorii ocupate și că pacea poate fi realizată doar prin înțelegerea limitelor de către liderul ucrainean, Volodimir Zelenski. De asemenea, fostul președinte a subliniat necesitatea unor garanții de securitate mai puternice pentru țările din flancul estic, inclusiv România, în fața amenințărilor rusești.
Autoritățile din regiunea Lipețk din Rusia au decis să achiziționeze adăposturi în aer liber pentru orașe, ca răspuns la amenințările cu rachete ATACMS din partea Ucrainei. Guvernatorul Igor Artamonov a anunțat că adăposturile vor fi amplasate pe rutele de transport public, inspirându-se din experiența orașului Belgorod, care a fost ținta atacurilor ucrainene. De asemenea, au fost ordonate inspecții la adăposturile antiatomice din blocurile de apartamente. Regiunea a fost afectată recent de drone ucrainene, iar guvernatorul Rostovului a anunțat exerciții de evacuare și inspecții similare, având în vedere amenințarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. Aceste măsuri vin după ce președintele american a autorizat Ucraina să utilizeze rachete ATACMS pe teritoriul Rusiei.
Moscova a respins acuzațiile că ar avea legătură cu tăierea cablurilor de telecomunicații din Marea Baltică, considerându-le absurde. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este ridicol să se continue să se dea vina pe Rusia fără dovezi. El a sugerat că Ucraina ar fi responsabilă pentru incident și a menționat exploziile de anul trecut ale conductei Nord Stream, acuzând Kievul de acte de sabotaj. Compania finlandeză Cinia investighează un cablu de internet rupt, iar oficiali din Germania și Finlanda au subliniat necesitatea de a proteja infrastructura submarină de amenințările hibride. Imagini din satelit au arătat o navă chineză în apropierea incidentului, ceea ce a stârnit și mai multe speculații.
Traian Băsescu a subliniat că prioritatea zero a viitorului președinte al României trebuie să fie situația de securitate generată de războiul din Ucraina. El a subliniat importanța cunoașterii dosarelor de politică externă și a subliniat că parteneriatul strategic cu Statele Unite este mai mult un document de bune intenții. Băsescu a criticat declarațiile lui Marcel Ciolacu, care a afirmat că a avut o discuție "foarte bună" cu Donald Trump, considerând ridicol ca Ciolacu să-i vorbească acestuia în limba română. De asemenea, Băsescu a evidențiat că pregătirea terenului pentru poziția României în raport cu schimbările strategice ale Statelor Unite este esențială, mai ales în contextul sprijinului pentru Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că angajarea militarilor nord-coreeni în războiul din Ucraina este o "nouă escaladare"; această afirmație a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul G20 din Brazilia. Scholz a subliniat că nimeni nu ar trebui să se teamă de vecinul său, promovând un principiu central al păcii mondiale. Discuțiile au inclus și legăturile economice dintre Germania și China, Scholz accentuând importanța unui mediu echilibrat pentru afacerile bilaterale. Xi Jinping a subliniat necesitatea dezvoltării unor relații strategice pe termen lung între cele două țări.
Angajarea militarilor nord-coreeni de către Rusia în Războiul din Ucraina este o nouă escaladare; a afirmat cancelarul german Olaf Scholz în cadrul unei întâlniri cu președintele chinez Xi Jinping, marți, în marja summitului G20 din Brazilia. Scholz a subliniat că a abordat această problemă cu claritate, evidențiind gravitatea situației create de implicarea Coreei de Nord în conflictul din Ucraina. Această discuție a avut loc la Rio de Janeiro, unde liderii au analizat implicațiile acestei acțiuni asupra stabilității regionale și internaționale.
Duminică, la Berlin, opoziția rusă din exil organizează un protest major împotriva războiului din Ucraina și a regimului lui Vladimir Putin. Acest eveniment reprezintă un test important pentru mișcarea de opoziție, care a fost grav afectată de represiunile din Rusia și conflictele interne. Manifestația va începe la ora 15:00 (ora României) și se va desfășura în centrul capitalei germane, încheindu-se în fața ambasadei Rusiei. Opoziția a fost sever afectată în ultimii ani, iar după moartea lui Alexei Navalnîi, a pierdut un simbol central. Iulia Navalnaia a recunoscut lipsa unui plan concret pentru înlăturarea lui Putin, ceea ce ilustrează dificultățile cu care se confruntă. Kremlinul a minimalizat protestul, considerând opoziția „nesemnificativă”. Succesul acestui eveniment ar putea revitaliza eforturile de a rezista regimului Putin, dar depinde de capacitatea opoziției de a depăși conflictele interne.
Cancelarul Olaf Scholz este criticat de opoziția conservatoare din Germania pentru apelul său telefonic cu Vladimir Putin. Criticile vin din partea partidului CDU, care susține că Scholz a contribuit la „propaganda” Kremlinului. Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe politică externă al CDU, a afirmat că Putin va interpreta apelul ca un semn de slăbiciune. Scholz a discutat cu Putin pentru prima dată în aproape doi ani, cerând Rusiei să își manifeste dorința de a începe negocierile de pace cu Ucraina. Opoziția consideră că apelul nu a avut efectul dorit, iar președintele ucrainean Zelenski l-a acuzat pe Scholz că a deschis o „cutie a Pandorei”. Secretarul SPD, Matthias Miersch, a apărat inițiativa, subliniind importanța progreselor diplomatice în conflict.
Cazurile de denunțuri în Rusia au crescut alarmant, oamenii raportându-se unii pe alții pentru opiniile anti-război. Recent, un medic din Moscova, Nadejda Buyanova, a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare după ce a fost denunțată de o mamă, Anastasia Akinshina, care a susținut că medicul a făcut comentarii jignitoare despre soțul ei, decedat în războiul din Ucraina. Acest incident reflectă o tendință tot mai mare a rușilor de a-și denunța concetățenii, ceea ce este văzut de critici ca un instrument al guvernului lui Vladimir Putin pentru a reprima disidența. Organizația OVD-Info a raportat zeci de cazuri de urmăriri penale motivate politic, evidențiind o atmosferă de frică și neîncredere similară cu cea din timpul regimului comunist sovietic. De la începutul războiului, peste 20.000 de persoane au fost reținute pentru declarații sau proteste anti-război, iar mii de denunțuri au fost făcute, îngrijorând societatea civilă și apărătorii drepturilor omului.
Un atac cu drone în Odesa a dus la moartea unei persoane și rănirea altor opt; clădiri și infrastructură grav afectate. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a anunțat că o clădire rezidențială cu mai multe etaje a fost distrusă, iar apartamentele au fost incendiate, provocând avarii la aproximativ 30 de mașini. De asemenea, o conductă principală de încălzire a fost deteriorată, iar o centrală a fost temporar oprită, lucrările de reparație fiind în curs de desfășurare. Odesa a fost o țintă frecventă în conflictul care durează de peste 2 ani și jumătate, inclusiv instalațiile portuare din apropiere.
