Deputații ruși au aprobat o creștere de 30% a cheltuielilor militare pentru anul 2025 în contextul intensificării războiului din Ucraina. Proiectul de lege adoptat prevede ca bugetul pentru apărare să ajungă la aproape 13.500 de miliarde de ruble, echivalentul a 127 de miliarde de euro, reprezentând 6% din PIB-ul Rusiei. De asemenea, se estimează că 40% din bugetul federal al anului 2025 va fi dedicat apărării și securității naționale. Această expansiune a bugetului militar a fost accelerată de reorientarea economiei ruse către efortul de război, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a inflației, conform surselor oficiale.
Viktor Orbán a convocat Consiliul de Apărare pentru a discuta despre escaladarea conflictului din Ucraina. La întâlnirea desfășurată la Mănăstirea Carmelită din Buda, au participat miniștri și oficiali de rang înalt care au analizat impactul deciziilor recente ale Washingtonului privind rachetele, precum și amenințările nucleare din partea Rusiei. Orbán a subliniat că pericolul escaladării nu a fost niciodată atât de mare și a subliniat necesitatea de a evita implicarea Ungariei în război, considerând că situația a intrat în cea mai periculoasă fază.
Generalul Kim Yong Bok a fost trimis de Kim Jong Un în Rusia pentru a coordona trupele nord-coreene. Acesta a fost rar menționat în public, dar acum, după ce Phenianul a trimis 11.000 de soldați în sprijinul armatei ruse, el a devenit o figură centrală. Prezența sa a influențat recentele decizii ale Ucrainei de a utiliza rachete americane împotriva Rusiei. Kim Yong Bok are rolul de a integra trupele nord-coreene cu cele rusești, având în vedere o posibilă expansiune a numărului de soldați trimiși, care ar putea ajunge până la 100.000. De asemenea, el a fost promovat recent, având în vedere misiunile secrete pe care le desfășoară.
Olena Zelenska a transmis un mesaj puternic în a 1.000-a zi de război, evidențiind bombardamentele rusești și tragedia din Krîvîi Rih, unde trei copii și mama lor au fost uciși. Ea a subliniat distrugerea a 380 de case în Harkov, afirmând că reconstrucția nu poate aștepta sfârșitul conflictului. Zelenska a mulțumit Sloveniei pentru sprijinul oferit și a invitat fondul sloven să participe la inițiativele Fundației Olena Zelenska. În cadrul întâlnirii cu prim-ministrul sloven, au fost semnate parteneriate medicale între clinici slovene și instituții ucrainene, contribuind astfel la salvarea de vieți și la redresarea Ucrainei.
Războiul din Ucraina impulsionează producția de muniție în România printr-un proiect de 345 milioane lei destinat Uzinei Mecanice Cugir S.A. Acest proiect vizează modernizarea capacităților de producție pentru muniția de tip NATO, inclusiv pentru mitraliere grele. Ministerul Economiei a pregătit o Hotărâre de Guvern care va permite introducerea unor linii de producție conforme cu standardele NATO, având ca obiectiv creșterea eficienței și diversificarea gamei de produse. Investițiile vor include echipamente avansate pentru producția de muniție, ceea ce va asigura o infrastructură tehnologică modernă și o calitate superioară a produselor finale. Această inițiativă are un impact semnificativ asupra sectorului de apărare și economiei naționale.
Șeful serviciului de informații externe din Rusia, Serghei Narîșkin, a declarat că țările NATO care facilitează atacurile ucrainene cu rachete ATACMS nu vor rămâne nepedepsite. El a subliniat că Rusia va răspunde acestor acțiuni, menționând că președintele Vladimir Putin a aprobat recent modificări în doctrina nucleară a țării, ceea ce face imposibilă înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Narîșkin a afirmat că intențiile Rusiei sunt clare și că Occidentul trebuie să fie mai reținut pentru a evita un conflict militar direct, cu consecințe devastatoare. De asemenea, el a menționat că ajustările anunțate de Putin afectează planurile SUA și NATO de a provoca o înfrângere strategică Rusiei, subliniind că aceste măsuri au fost primite cu îngrijorare în Occident. Consiliul Național de Securitate al SUA a declarat că nu a observat motive pentru modificarea posturii nucleare americane.
Kremlinul acuză Statele Unite că își propun să prelungească războiul în Ucraina prin furnizarea de mine antipersonal, anunțată recent de Washington. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat acțiunile americane, susținând că acestea contribuie la escaladarea conflictului. În același timp, un oficial american a subliniat că minele sunt echipate cu dispozitive de autodistrugere, având rolul de a întări apărarea ucraineană. Rusia a reacționat dur, promițând un răspuns adecvat la atacurile asupra teritoriului său, intensificând astfel retorica nucleară, după ce Ucraina a folosit rachete americane pentru a lovi ținte rusești.
Vladimir Putin a reiterat disponibilitatea sa pentru negocieri de pace în Ucraina; purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele rus este constant pregătit pentru discuții. Deși Putin a confirmat disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, regimul de la Kiev a interzis prin lege astfel de contacte. Kremlinul sugerează că acordurile pregătite pentru negocierile de la Istanbul din martie 2022 ar putea fi baza viitoarelor tratative, care includ statutul neutru al Ucrainei și interzicerea desfășurării armelor străine pe teritoriul său. De asemenea, Putin exclude concesii teritoriale majore și insistă pe renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, conform surselor de la Kremlin.
Kremlinul a anunțat că linia telefonică directă cu Casa Albă, menită să dezamorseze crizele, nu este folosită în prezent. Această declarație vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Rusia și Occident, în special după ce președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că ar putea recurge la un atac nuclear în răspuns la atacuri convenționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat existența unei linii securizate pentru comunicarea între liderii celor două țări, dar a subliniat că aceasta nu este activă. Moscova consideră că utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina, cu sprijinul SUA, reprezintă o escaladare a conflictului, iar Rusia nu va ezita să răspundă la provocări, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare.
Soarta Ucrainei este în pericol, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat că, dacă Statele Unite vor reduce ajutoarele, Ucraina va pierde războiul. Într-un interviu acordat Fox News, Zelenski a subliniat că următoarele luni sunt critice și că unitatea dintre Ucraina și SUA este esențială. Deși recunoaște că decizia finală privind încheierea conflictului îi aparține lui Vladimir Putin, el a accentuat că soarta Ucrainei depinde în mare măsură de sprijinul american. Zelenski a afirmat că, fără ajutoare, Ucraina nu va putea supraviețui, chiar dacă va continua lupta. Președintele ucrainean a subliniat că Statele Unite au o influență semnificativă asupra prețurilor resurselor energetice, ceea ce ar putea afecta desfășurarea războiului.
