Moscova a anunțat recent modificări ale doctrinei sale nucleare, sugerând un răspuns nuclear la ajutoarele NATO pentru Ucraina. Cu toate acestea, experții consideră că utilizarea armelor nucleare este puțin probabilă. În schimb, Rusia ar putea intensifica războiul hibrid, folosind tactici precum migrarea dirijată spre granițele europene, asasinate, atacuri de sabotaj și manipularea informațiilor pentru a destabiliza coeziunea socială în Occident. Aceste acțiuni, desfășurate în zona gri dintre pace și război, complică răspunsurile internaționale și ridică întrebări despre efectele pe termen lung ale acestor strategii neconvenționale.
Generalul american în rezervă Ben Hodges susține că Rusia a declanșat deja Al Patrulea Război Mondial împotriva Occidentului. Într-un interviu cu Kyiv Post, el a afirmat că Rusia, sprijinită de Iran, Coreea de Nord și China, este angajată într-un război hibrid global. Hodges consideră greșită atitudinea actuală a Occidentului, care nu recunoaște conflictul, și subliniază necesitatea unei strategii adecvate pentru a contracara acțiunile rusești. El avertizează că Rusia își propune distrugerea NATO prin atacuri cibernetice și subminarea din interior, sugerând că o schimbare a politicii SUA ar fi un mare avantaj pentru Kremlin.
Rusia amenință cu reacții severe la decizia SUA și Marea Britanie de a permite utilizarea rachetelor cu rază lungă de către Ucraina. Kremlinul a modificat doctrina nucleară, sugerând un posibil răspuns nuclear la atacurile asistate de NATO. Deși utilizarea armelor nucleare este considerată puțin probabilă de experți, Moscova ar putea intensifica războiul hibrid, folosind tactici precum migrarea forțată, asasinate și atacuri cibernetice. Rusia a demonstrat abilitatea de a colabora cu grupuri externe pentru a provoca haos în Occident. Experții subliniază dificultatea de a răspunde acestor acțiuni, care se desfășoară într-o zonă gri, sub nivelul unui război deschis.
Moscova amenință cu riposte severe după ce SUA și Marea Britanie au decis să permită Ucrainei utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul rus. Kremlinul a modificat doctrina sa nucleară, sugerând că un răspuns nuclear nu este exclus, deși experții consideră că utilizarea acestuia este improbabilă. În schimb, Rusia ar putea intensifica războiul hibrid, având un istoric de utilizare a tacticilor de sabotaj și de manipulare. Acțiunile recente, cum ar fi bruierea semnalelor GPS și implicarea în conflicte externe, subliniază strategia Moscovei de a crea haos în rândul adversarilor. De asemenea, există temeri că Rusia ar putea colabora cu grupuri criminale pentru a destabiliza Occidentul.
Europa este total nepregătită pentru tacticile de război hibrid ale Rusiei, conform experților în apărare, care subliniază că Moscova a început deja să saboteze infrastructura critică de pe continent. Recent, au fost raportate tăieri ale cablurilor de telecomunicații în Marea Baltică, ceea ce a generat îngrijorări privind capacitatea Europei de a răspunde la aceste amenințări. Liderii occidentali acuză Rusia de sabotaj, iar un fost oficial european a declarat că Uniunea Europeană nu dispune de resursele necesare pentru a contracara eficient acțiunile Rusiei. În plus, se estimează că atacurile hibride vor continua să crească, iar oficialii din Finlanda și Germania cer măsuri mai stricte pentru protejarea infrastructurii critice.
Primul atac al Ucrainei cu rachete ATACMS a stârnit temeri că Rusia va recurge la război hibrid. Aceasta ar putea include atacuri cibernetice, incendii, sabotaje și comploturi de asasinat, menite să provoace haos și tensiuni sociale în rândul aliaților Ucrainei. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a subliniat că Rusia își mută rapid linia frontului din Ucraina în regiunile baltice și vestul Europei. Campaniile de dezinformare și hacking au fost deja observate, iar serviciile de informații din SUA și Germania au dejucat comploturi de asasinat. Provocările în fața atacurilor hibride sunt multiple, vizând baze militare și infrastructuri esențiale, iar impactul acestora poate fi devastator pentru securitatea națională.
SUA și Europa sunt extrem de îngrijorate de campania de război hibrid desfășurată de Rusia, în contextul atacurilor cu rachete din Ucraina. Departamentul de Stat al SUA a declarat că Moscova ar putea răspunde nu doar pe câmpul de luptă, ci și prin atacuri hibride în alte regiuni ale lumii. Aceasta ar putea include extinderea campaniei de sabotaj și asasinat în Europa sau sprijinirea adversarilor americani în Orientul Mijlociu și Indo-Pacific. Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a subliniat coordonarea strânsă cu aliații și a menționat că Rusia va fi trasă la răspundere pentru acțiunile sale. În acest context, atacurile ucrainene cu rachete Atacms au fost confirmate, iar Rusia a promis un răspuns adecvat, în timp ce oficialii occidentali se tem de o intensificare a atacurilor hibride în Europa.
Un cablu de comunicații între Lituania și Suedia a fost tăiat în Marea Baltică, afectând semnificativ conexiunea la internet. Incidentul a avut loc duminică dimineață, iar compania Telia a confirmat că avaria a redus banda de internet cu o treime, deși conexiunea a fost restabilită prin rute alternative. Acest incident vine după raportarea unei alte avarii a unui cablu care leagă Finlanda de Germania, subliniind o posibilă tendință îngrijorătoare. Autoritățile au intensificat monitorizarea activităților din zonă, având în vedere avertizările privind activitatea militară rusă în apropierea cablurilor submarine esențiale pentru comunicații.
Ruperea unui cablu de telecomunicaţii submarin între Germania și Finlanda a generat îngrijorări legate de un posibil război hibrid. Incidentul a fost confirmat de miniștrii de externe ai celor două țări, care au declarat că o anchetă este în curs de desfășurare. Cablu, denumit C-Lion1, leagă Helsinki de Rostock și a fost afectat de o "defecţiune" detectată recent, ceea ce a dus la întreruperea conexiunilor. Autoritățile subliniază că o astfel de ruptură nu poate apărea fără un impact extern. Finlanda a intensificat monitorizarea incidentelor din Marea Baltică, iar fostul președinte finlandez a solicitat înființarea unui serviciu de cooperare în materie de informații în Uniunea Europeană. Incidentul evocă și sabotajul gazoductelor Nord Stream din 2022, care rămâne nerezolvat.
Germania și Finlanda sunt profund îngrijorate după ruperea cablului subacvatic de telecomunicații C-Lion1, care leagă cele două țări. Autoritățile au demarat o investigație amănunțită pentru a stabili cauzele incidentului, care ridică suspiciuni de daune intenționate. Miniștrii de externe ai celor două state au subliniat că securitatea europeană este amenințată nu doar de agresiunea Rusiei în Ucraina, ci și de războaiele hibride desfășurate de actori rău intenționați. Cablul, care are o lungime de 1.172 de kilometri, a fost rupt, iar serviciile de telecomunicații au fost întrerupte, fără a putea fi stabilit momentan motivul exact al ruperii.
