Rusia a deportat peste 19.500 de copii ucraineni în ultimele 1.000 de zile de război; Comisarul parlamentar ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubinețk, a declarat că, în această perioadă, 592 de copii au fost uciși și 1.702 răniți. De asemenea, 1.934 de copii sunt considerați dispăruți, iar 19.546 au fost deportați sau strămutați forțat. Autoritățile ucrainene au reușit să recupereze 1.012 copii prin eforturile instituțiilor de stat și ale organizațiilor internaționale. Lubinețk a subliniat importanța protecției drepturilor copiilor, în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, sărbătorită pe 20 noiembrie.
Decizia Statelor Unite de a furniza mine antipersonal nepersistente Ucrainei poate schimba soarta războiului. Generalul (r) Alexandru Grumaz analizează impactul acestor arme, venite după aprobarea utilizării rachetelor ATACMS. Într-un context în care ucrainenii devin tot mai deschiși negocierilor cu Rusia, ajutoarele americane sunt primite cu optimism. Cu toate acestea, generalul subliniază că aceste mine nu vor recupera teritoriile pierdute, ci vor ajuta la întărirea liniilor de apărare. Situația pe front rămâne critică, iar rușii continuă să avanseze, provocând fisuri în apărarea ucraineană. În plus, Grumaz menționează că ajutoarele ar fi fost mai eficiente dacă ar fi fost oferite mai devreme, iar superioritatea militară rusă rămâne o provocare majoră pentru Ucraina.
Un milionar ucrainean a creat cea mai de succes brigadă din armata Kievului, folosind strategii de marketing pentru a atrage mii de soldați. Vsevolod Kojemiako, fondatorul brigăzii Hartia, a reușit să strângă voluntari prin campanii pe rețele sociale și publicitate. Aceasta brigadă a câștigat recunoaștere pentru rolul său în respingerea forțelor ruse din Harkov. Spre deosebire de recrutarea tradițională, bărbații au libertatea de a alege unitatea în care doresc să servească, ceea ce a contribuit la succesul lor. Recrutarea rămâne o provocare în Ucraina, dar brigada Hartia se prezintă ca un model de eficiență și organizare, inspirând mulți alții să se alăture luptei. Această abordare modernă reflectă nevoile actuale ale armatei ucrainene, în contextul unei crize de personal.
Războiul din Ucraina generează panică în Europa; Germania și Suedia își intensifică pregătirile pentru un posibil al Treilea Război Mondial. Suedia a distribuit un manual cetățenilor, îndemnându-i să își facă rezerve de hrană și apă, în timp ce Germania a demarat „Operațiunea Deutschland”, un plan strategic de 1.000 de pagini pentru protejarea infrastructurii critice. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a subliniat că acțiunile care afectează Rusia sunt dictate de SUA. Întrebarea rămâne dacă România va lua măsuri similare pentru securitatea națională.
Războiul din Ucraina a ajuns la ziua 1.002, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat că peninsula Crimeea poate fi recucerită prin diplomație. Într-un interviu, Zelenski a subliniat că nu poate permite pierderi masive de vieți omenești pentru a reda Crimeea Ucrainei prin forță militară, menționând că țara sa nu va recunoaște niciodată teritoriile ocupate ca fiind rusești. Pe de altă parte, Statele Unite anunță redeschiderea ambasadei de la Kiev, după o evacuare temporară din cauza unei alerte de securitate, în contextul utilizării rachetelor americane ATACMS de către Ucraina împotriva țintelor rusești.
Președintele rus Vladimir Putin este deschis să discute despre o posibilă încetare a focului în Ucraina, dar nu cu Zelenski, ci cu Donald Trump. Oficialii ruși au declarat că Putin ar accepta o încetare a focului, dar exclude eliberarea teritoriilor ocupate și cere Ucrainei să renunțe la aspirațiile NATO. Kremlinul ar putea fi dispus să negocieze împărțirea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, dar viitorul Crimeei nu este pe agenda discuțiilor. De asemenea, Rusia ar putea accepta retragerea din zone mici din Harkov și Mykolaiv. Totuși, continuarea conflictului este o opțiune dacă nu se ajunge la un acord. Putin ar putea prezenta o eventuală încetare a focului ca pe o victorie internă, menținând controlul asupra majorității regiunilor ocupate.
Decizia Statelor Unite de a furniza mine antipersonal Ucrainei este justificată prin schimbarea tacticii Rusiei pe câmpul de luptă. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că forțele ruse se bazează tot mai mult pe infanterie, ceea ce necesită sprijin suplimentar pentru Ucraina. Austin a menționat că rușii avansează pe jos pentru a facilita înaintarea forțelor mecanizate. Această decizie vine după ce SUA a permis Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă împotriva teritoriului rus. De asemenea, comisarul pentru drepturile omului din Ucraina a raportat că Rusia a deportat peste 19.500 de copii din Ucraina în timpul conflictului, iar 592 de copii au fost uciși și 1.702 răniți de la începutul invaziei.
Brigada Hartia, fondată de multimilionarul Vsevolod Kojemiako, se dovedește a fi o soluție inovatoare pentru recrutarea soldaților în Ucraina. În contextul războiului cu Rusia, Ucraina se confruntă cu dificultăți în a aduce soldați pe front, iar brigăzile care utilizează campanii de marketing pentru a atrage voluntari devin esențiale. Această brigadă a crescut semnificativ, având o abordare modernă a managementului și instruirii, inspirată din modelul NATO. Deși Ucraina se bazează pe rachete americane, lipsa soldaților rămâne o provocare majoră. Brigada Hartia a înregistrat un număr mare de solicitări, având succes în respingerea forțelor rusești în regiunile Harkov. În ciuda dificultăților, mobilizarea continuă, iar Kojemiako subliniază importanța sprijinului civil în eforturile militare.
Forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Ucrainei, activând o alertă de raid aerian în toată țara. În noaptea de miercuri spre joi, forțele aeriene ucrainene au raportat o amenințare balistică, iar avioanele MiG-31K și Tu-95 au fost implicate în atacuri. Dnipro a fost grav afectat, cu o întreprindere industrială avariată și două incendii izbucnite în oraș. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhiy Lysak, a confirmat pagubele și a menționat că informațiile despre consecințele atacului sunt încă în curs de clarificare.
Administrația Biden a explicat decizia de a trimite mine antipersonal în Ucraina, susținând că acestea vor încetini avansul trupelor ruse în estul țării. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a menționat că forțele ruse au adoptat o tactică diferită, avansând pe jos, ceea ce necesită ajutoare suplimentare din partea americanilor. Livrarea de mine face parte dintr-un pachet de asistență militară de 275 de milioane de dolari, care include și muniție pentru artilerie. Critica internațională a fost rapidă, organizații precum Campania internațională pentru interzicerea minelor antipersonal denunțând această măsură ca fiind „dezastruoasă”. Deși Biden a promis interzicerea acestor mine, SUA nu sunt semnatare ale Tratatului ONU de interzicere a minelor. Austin a subliniat că minele americane sunt „nepersistente” și au dispozitive de autodistrugere, ceea ce ar reduce riscurile pentru civili, în contrast cu minele rusești care prezintă o amenințare pe termen lung.
