Rușii au efectuat un atac combinat cu rachete asupra Ucrainei, având ca ținte facilități militare. Explozii au fost raportate în Dnipropetrovsk, Odesa, Cernihiv și Kiev, unde s-au înregistrat întreruperi de curent electric. Acest atac survine după o zi de așteptare a Ucrainei pentru un atac aerian masiv din partea Federației Ruse, considerat un răspuns la utilizarea rachetelor occidentale de către armata ucraineană. Deși atacul a fost limitat și nu a inclus drone Geran-2, se presupune că Rusia ar putea planifica acțiuni de amploare în viitor, după evaluarea impactului atacurilor ucrainene. Ambasada SUA a anunțat reluarea activității la Kiev, după o suspendare temporară din cauza temerilor legate de atacuri.
Amenințările cu un atac semnificativ din partea Rusiei sunt în creștere, iar analiștii militari avertizează asupra unei posibile lansări a rachetei intercontinentale RS-26 Rubej împotriva Ucrainei. Aceasta ar putea lovi Kievul în doar 8-10 minute, iar sistemele ucrainene de apărare antiaeriană nu sunt echipate pentru a intercepta un astfel de atac. Închiderea ambasadelor occidentale la Kiev a amplificat temerile privind un atac iminent, iar experții subliniază că Rusia ar putea folosi racheta pentru a influența deciziile strategice din Ucraina. De asemenea, se discută despre impactul devastator pe care l-ar putea avea o astfel de rachetă, având o rază de acțiune de până la 6.000 de kilometri și un focos de 1,2 tone. În ciuda amenințărilor, autoritățile ucrainene îndeamnă cetățenii să rămână calmi și să se pregătească pentru eventuale situații de urgență.
Administrația Joe Biden nu confirmă dacă furnizează Ucrainei date pentru localizarea țintelor din Rusia, dar admite că există discuții tactice. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a evitat să răspundă direct la întrebările despre ajutoarele specifice pentru utilizarea rachetelor americane. Armata ucraineană a atacat recent regiunea Briansk folosind rachete ATACMS, iar Rusia a răspuns printr-o condamnare a acestor acțiuni, susținând că SUA escaladează conflictul. De asemenea, Rusia a modificat doctrina utilizării armamentului atomic, având în vedere susținerea occidentală pentru Ucraina. Această situație ridică semne de întrebare asupra intensificării tensiunilor dintre cele două părți.
Rusia ar putea lansa un atac cu rachete asupra Kievului în următoarele 48 de ore. Ambasadele mai multor țări occidentale, inclusiv SUA și Marea Britanie, au fost închise ca măsură de precauție. Se estimează că aproximativ 30 de bombardiere strategice rusești sunt pregătite să lovească capitala Ucrainei. Acțiunile pregătitoare pentru lansarea rachetei balistice RS-26 Rubezh, un proiect închis oficial din 2018, au fost observate la poligonul Kapustin Yar. De asemenea, se consideră că Rusia ar putea desfășura bombardierele Tu-160 și Tu-95MS pentru un atac aerian fără precedent. Aceste informații au fost confirmate prin imagini recente din satelit și prin rapoarte ale serviciilor secrete americane, care au alertat partenerii europeni despre riscurile iminente.
Forțele aeriene ucrainene au lansat rachete Storm Shadow asupra unei instalații militare din regiunea rusă Kursk, având ca țintă comandanți nord-coreeni. Analiștii de la Defence Express sugerează că atacul viza un "centru de comunicații" unde se află generali din Coreea de Nord. Înregistrările video arată aproximativ 15 explozii, unele fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Obiectivul atacului ar putea fi un post de comandă îngropat, folosit de trupele ruse, având în vedere proximitatea față de un sanatoriu administrat de Administrația Prezidențială Rusă. Specialiștii subliniază că o astfel de țintă necesită un număr semnificativ de rachete, având în vedere complexitatea și protecția acesteia.
Forțele armate ucrainene au la dispoziție doar aproximativ 50 de rachete ATACMS, conform unui raport publicat de The Times. Aceste rachete, extrem de valoroase pe piața internațională, au fost exportate de SUA în diverse țări, inclusiv Australia, Coreea de Sud, România și Polonia, dar Ucraina a fost plasată pe o listă secundară de aprovizionare. Deși Pentagonul nu a oferit detalii precise, se estimează că Ucraina dispune de suficiente lansatoare HIMARS și MLRS pentru a lansa aceste rachete, însă va trebui să fie selectate cu atenție țintele din Rusia, având în vedere numărul limitat de rachete disponibile.
Ucraina a lansat pentru prima dată rachetele Storm Shadow asupra unor ținte din Rusia, conform informațiilor din presă. Marea Britanie a autorizat utilizarea acestor rachete, dar a refuzat să comenteze detalii operaționale. Imagini neconfirmate sugerează că fragmentele rachetei au fost găsite în regiunea Kursk. Această acțiune urmează deciziei Statelor Unite de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune, amplificând escaladarea conflictului. Prim-ministrul britanic a sugerat că utilizarea rachetelor Storm Shadow de către Ucraina este o opțiune strategică.
Administrația SUA continuă eforturile pentru obținerea unui armistițiu între Israel și Hezbollah, anunțând progrese în negocierile conduse de emisarul special Amos Hochstein, care s-a întâlnit marți cu președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri. În același timp, atacurile cu rachete din sudul Libanului au provocat răni la cinci israelieni în localități din nord și centru. Hezbollah a lansat aproximativ 70 de rachete ca reacție la ofensiva israeliană în Fâșia Gaza, dar a semnalat că ar putea opri atacurile dacă se ajunge la un armistițiu cu Hamas.
Cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu presiuni crescânde pentru a livra rachetele de croazieră Taurus Ucrainei. Deși acestea sunt dorite de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Scholz a declarat că Germania nu va urma exemplul Statelor Unite, temându-se că rachetele ar putea fi folosite împotriva unor ținte din Rusia. Rachetele Taurus au o rază de acțiune de 500 de kilometri și sunt considerate esențiale pentru a contracara atacurile rusești. În ciuda cererilor din partea opoziției, Scholz rămâne ferm pe poziție, susținând că livrările ar putea implica Germania în conflict. Decizia finală nu aparține Bundestagului, ci Consiliului Federal de Securitate, condus de cancelar.
Zelenski își exprimă prudența în utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, în ciuda autorizației primite de la SUA. Președintele ucrainean a declarat că "loviturile nu se fac cu vorbe" și a subliniat că rachetele vor "vorbi de la sine". Această abordare vine în contextul în care administrația Biden a dat undă verde utilizării acestor rachete, ceea ce ar putea schimba semnificativ implicarea americană în conflict. Zelenski a insistat asupra necesității de a putea lovi Rusia, dar a evitat să se declare entuziast, conștient de riscurile escaladării tensiunilor cu Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a avertizat că o astfel de acțiune ar putea fi interpretată ca o implicare directă a NATO în conflict.
