Aproximativ 20.000 de români riscă să piardă finanțarea din programul Casa Verde din cauza întârzierilor în instalarea panourilor fotovoltaice de către instalatori. Beneficiarii se plâng că multe firme sunt greu de contactat, iar termenul limită pentru a deveni prosumatori se apropie. Sorin și Andrei, doi dintre beneficiari, au întâmpinat probleme cu instalatorii, care nu au respectat termenele contractuale, lăsându-i fără soluții în fața termenului limită impus de Administrația Fondului pentru Mediu. În prezent, din cei 73.000 de beneficiari, un sfert nu au dosarele aprobate, iar unele firme au fost verificate și s-au constatat nereguli în activitatea acestora, punând în pericol viitorul programului.
Aproape 20.000 de români se află în pericol de a pierde finanțarea din programul Casa Verde din cauza întârzierilor instalatorilor care nu au respectat termenele de montaj. Beneficiarii se plâng că multe firme sunt greu de contactat și că, în căutarea unei soluții, sunt nevoiți să schimbe instalatorii pe ultima sută de metri. Până în primăvară, aceștia trebuie să devină prosumatori în acte, altfel vor suporta costurile instalației din propriul buget. Din 73.000 de beneficiari, un sfert nu au dosarele aprobate de Administrația Fondului pentru Mediu, iar problemele cu instalatorii persistă, inclusiv firme care nu îndeplinesc cerințele legale. Această situație a fost semnalată de către specialiști din domeniu, care atrag atenția asupra managementului defectuos al contractelor de către unele firme.
Adrian Corbu, vicepreședinte al AFM, a subliniat că aproape 130.000 de beneficiari ai Programului Casa Verde necesită sisteme de stocare pentru a putea livra energia produsă în rețea. El a menționat că întârzierile în racordarea sistemelor și emiterea certificatelor de prosumator reprezintă o problemă majoră, având în vedere că unii beneficiari așteaptă până la opt luni pentru a deveni prosumatori. Corbu a anunțat că anul viitor se va lansa un program dedicat finanțării sistemelor de baterii pentru acești beneficiari. Daniela Dărăban, directorul ACUE, a adăugat că, în prezent, se conectează 300 de prosumatori pe zi, dar cererea este mai mare decât oferta. Investițiile în rețelele de distribuție trebuie să crească semnificativ pentru a susține dezvoltarea sectorului energetic, estimările arătând că sunt necesare 1,5 miliarde de euro anual până în 2035 pentru a valorifica investițiile în producție.
Vicepreședintele AFM, Adrian Corbu, a declarat că așteaptă de 8 luni să fie racordat la rețea după ce a instalat panouri fotovoltaice prin programul Casa Verde Fotovoltaice. El a subliniat că lipsa investițiilor în rețelele de distribuție afectează procesul de racordare a prosumatorilor. Dana Dărăban, directorul ACUE, a menționat că zilnic sunt conectați 300 de prosumatori, dar cererea depășește capacitatea companiilor. Corbu a evidențiat că 130.000 de beneficiari nu pot livra energie în rețea, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru România. Dărăban a adăugat că este necesară o triplare a investițiilor în distribuție pentru a susține producția de energie. Această situație este întâlnită și la nivel european, unde se discută frecvent despre necesitatea de a investi în infrastructura energetică.
Sute de viitori prosumatori care au aplicat pentru subvenția Casa Verde riscă să piardă finanțarea de 20.000 lei din cauza întârzierilor în montajul sistemelor fotovoltaice. Termenul limită de instalare este de 12 luni, iar mulți beneficiari se află în situația de a nu putea alege un nou instalator, ceea ce le poate anula subvenția. Criza a fost generată de instalatori care au acceptat mai multe proiecte decât puteau gestiona, iar unii dintre aceștia s-au închis sau nu mai pot onora comenzile. Beneficiarii, care au plătit avansuri de până la 10.000 lei, se văd acum în imposibilitatea de a-și instala panourile solare. Vicepreședintele AFM, Adrian Corbu, a declarat că și el a avut probleme cu racordarea sistemului său, așteptând de 8 luni. Această situație subliniază necesitatea ca românii să aleagă cu atenție instalatorii, având în vedere riscurile asociate cu firmele fără experiență și capacitate reală.
Liberalizarea pieței de energie trebuie să fie un proces treptat, bazat pe analize și informare; aceasta este opinia deputaților PNL și USR, Oana Ozmen și Cristina Prună, exprimate în cadrul dezbaterii „Energia în alegeri 2024”. Ozmen a subliniat necesitatea unei analize de la Consiliul Concurenței și Ministerul Finanțelor pentru a preveni specula, în timp ce Prună a insistat pe importanța unei campanii de informare pentru consumatori. Ambele partide susțin dezvoltarea energiei nucleare și a prosumatorilor, evidențiind rolul crucial al hidrogenului în tranziția energetică. Prună a menționat că mixul energetic trebuie să fie echilibrat, incluzând surse regenerabile, dar și gaze naturale și nuclear, pentru a asigura o tranziție eficientă fără costuri excesive pentru consumatori. Ozmen a adăugat că SMR-urile (reactoare modulare mici) pot oferi soluții viabile pentru viitorul energetic al României și Europei.
Legea Prosumatorului, esențială pentru alinierea legislației naționale la cea europeană, a fost din nou blocată în Parlament, afectând peste 170.000 de persoane și firme. Organizația APCE acuză PSD și grupul minorităților de retrimiterea legii către comisii, invocând necesitatea de "îmbunătățire" prin amendamente propuse de ANRE. Aceste modificări ar putea redefini termenul de prosumator și ar limita beneficiile acestora, contrar reglementărilor europene. Prosumatorii, inclusiv firme mari, contestă obligativitatea de a deține baterii, considerând că acest lucru contravine legislației anterioare. Asociația Prosumatorilor din România solicită acțiuni decisive din partea deputaților pentru a proteja interesele acestora.
România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de prosumatori în primele 9 luni din 2024, având aproape 170.000 de persoane care utilizează panouri fotovoltaice. Aceștia au contribuit la o producție de energie solară cu 60% mai mare comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, conform INS. În contrast, hidrocentralele și turbinele eoliene au avut o scădere a producției, ceea ce a dus la o creștere a importurilor de energie cu 61%. Specialiștii subliniază necesitatea unor investiții în rețeaua electrică națională pentru a face față provocărilor generate de creșterea producției de energie solară. România își propune să tripleze producția de energie solară până în 2030 și să înzeci producția din surse regenerabile până în 2050.
Cantitatea de energie produsă de instalațiile fotovoltaice din România a crescut cu aproape 60% în primele nouă luni ale anului 2024. Producția de energie solară a atins 2,93 miliarde kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 58,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, incluzând și micii prosumatori. Aceștia, aproximativ 160 de mii, au depășit o putere totală de 2 GW, egalând capacitatea marilor parcuri fotovoltaice. În contrast, producția din centralele eoliene a scăzut cu 17%, iar producția din termocentrale și hidrocentrale a înregistrat, de asemenea, scăderi. Exportul de energie electrică a scăzut cu 5,2%, în timp ce importul a crescut cu 61,1%.
Producția de energie regenerabilă a scăzut cu 4,2% în primele 9 luni ale anului, în ciuda majorării cu 9% a capacității instalate. Potrivit datelor Transelectrica, puterea instalată a crescut de la 4500 MW la 4980 MW, dar producția a scăzut de la 7,1 TWh la 6,8 TWh, reprezentând 18% din totalul energiei generate în țară. Ponderea surselor regenerabile în totalul capacității instalate a ajuns la aproape 27%, iar dacă se includ și prosumatorii, aceasta ar crește la 34%. La 01 octombrie 2024, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național era de 18.509 MW, incluzând diverse surse de energie, dar fără a cuprinde instalațiile prosumatorilor.
