Candidații la Președinție și Parlament promit o Românie prosperă, dar realitatea economică este îngrijorătoare. Comisia Europeană a redus estimările de creștere economică pentru 2024 de la 3,3% la 1,4%, iar deficitul bugetar va atinge 8% din PIB. În acest context, Guvernul lucrează la politici fiscale ce implică majorări de taxe, contrar angajamentelor anterioare. Măsurile propuse includ creșterea impozitului pe dividende și pe proprietăți, precum și posibile majorări ale TVA-ului și impozitului pe venitul angajaților. Aceste decizii ar putea afecta grav micile afaceri și angajații, în timp ce politicienii continuă să își promoveze imaginea de oameni simpli, ignorând problemele cu care se confruntă românii.
Marcel Ciolacu își exprimă dorința de a deveni președintele tuturor românilor în scrisoarea sa adresată națiunii. Candidatul PSD la alegerile prezidențiale subliniază că, deși românii sunt diferiți, țara aparține fiecăruia dintre noi. Într-un clip de un minut, el își prezintă angajamentul de a munci pentru binele tuturor, asigurându-i pe cetățeni de onestitate și echilibru în conducerea sa. De asemenea, Ciolacu recunoaște provocările campaniei electorale, anticipând atacuri din partea oponenților pe ultima sută de metri.
Cristian Tudor Popescu a revenit cu un nou comentariu pe Facebook, adresându-i două întrebări lui George Simion, candidatul AUR, după dezbaterea prezidențială de la Digi 24. CTP pune accent pe posibilele consecințe ale alegerilor, întrebându-l pe Simion dacă, în cazul în care va deveni președinte, va opri ajutoarele pentru Republica Moldova, având în vedere poziția sa față de Maia Sandu. De asemenea, Popescu îl provoacă pe Simion să răspundă ce va face dacă nu va respecta promisiunea de a oferi românilor case în valoare de 35.000 euro, întrebându-l dacă se va prezenta la poarta pușcăriei pentru a fi închis pentru înșelăciune.
Partidele cu șanse la alegerile din acest an promit măsuri sociale ambițioase pentru a schimba România, dar aceste propuneri vin într-un context economic complicat, cu deficite de 8% din PIB. În fața acestei situații, măsurile anunțate ar necesita o creștere semnificativă a cheltuielilor publice sau o redistribuire a resurselor bugetare existente. Această abordare ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a acestor promisiuni, având în vedere că nimeni nu este dispus să finanțeze deficite atât de mari pe termen lung.
Programele de guvernare ale AUR și USR conțin multe promisiuni, dar lipsesc detalii concrete. Ambele partide au adoptat un discurs similar, abordând teme precum reducerea numărului de parlamentari și lupta împotriva corupției. USR propune ca orașele cu sub 20.000 de locuitori să fie transformate în comune, în timp ce AUR susține un parteneriat între generații și promite respectarea dreptului pensionarilor la o pensie decentă. De asemenea, liderii celor două partide, George Simion și Elena Lasconi, au promisiuni asemănătoare în ceea ce privește subvențiile pentru agricultori. Această similitudine în programele lor ridică întrebări cu privire la realizabilitatea acestor angajamente.
Antreprenorii români trag un semnal de alarmă cu privire la îndatorarea excesivă ce va afecta economia națională. În contextul prezentării Planului Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, antreprenorii își exprimă îngrijorarea față de promisiunile electorale nesustenabile. Planul prevede o reducere a deficitului bugetar de la 7.9% în 2024 la 2.5% în 2031, dar nu oferă detalii clare despre implementare. Antreprenorii subliniază că majorările de taxe și impozite vor afecta firmele și populația, iar lipsa reformelor reale în sectorul public va conduce la o îndatorare suplimentară. De asemenea, se menționează că partidele politice nu oferă soluții viabile pentru reducerea deficitului, iar împrumuturile devin singura opțiune. Romanian Business Leaders solicită o strategie fiscală coerentă și eficientizarea cheltuielilor bugetare.
