Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune măsuri pentru localizarea copiilor care au fost deplasați în străinătate sau reținuți ilegal, oferind ajutor juridic pentru repatrierea acestora. Proiectul de lege prevede o colaborare mai strânsă între instituțiile din Republica Moldova și cele internaționale, pentru a verifica condițiile vizitei copiilor și a facilita întoarcerea lor. Instanțele judecătorești vor putea impune restricții, cum ar fi ridicarea pașaportului sau interzicerea temporară a ieșirii din țară, în cazuri de risc de răpire. Consimțământul părintelui va fi necesar doar pentru șederi ce depășesc 30 de zile. Proiectul, elaborat pentru a combate răpirile, urmează să fie discutat în Parlament.
Un proiect de lege inițiat de Guvern va permite digitalizarea activităților notariale în România, oferind cetățenilor posibilitatea de a realiza acte notariale online. Aceasta se va concretiza prin platforma Top-not, care va legaliza documente digitale cu aceeași valoare ca cele pe hârtie. În 18 luni de la aprobarea legii, cetățenii nu vor mai fi obligați să se prezinte fizic la biroul notarial pentru anumite acte. Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a subliniat că digitalizarea va simplifica interacțiunea între notari și clienți, reducând birocrația. Actele care pot fi realizate fără prezența fizică includ consultații juridice scrise, legalizarea semnăturilor pe documente electronice și îndreptarea erorilor materiale. Proiectul promite economii de timp și bani pentru cetățeni, precum și un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea consumului de hârtie.
Ucraina lucrează la un proiect de lege pentru demobilizarea soldaților care să stabilească procedurile și condițiile necesare pentru revenirea la viața civilă a militarilor înrolați în armată. Conform declarațiilor unui parlamentar din comisia pentru apărare, proiectul va fi finalizat până pe 18 decembrie 2024. În prezent, recruții ucraineni pot fi demobilizați doar dacă sunt răniți pe front sau dacă îngrijesc un membru de familie cu dizabilități. Aceasta vine în contextul în care mulți soldați luptă pe front de aproape trei ani, din prima zi a invaziei ruse. De asemenea, în martie 2024, președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret care permite demobilizarea recruților care au intrat în armată înainte de invazie și și-au încheiat serviciul.
Proiectul de lege depus la Senat propune un salariu minim brut de 4.000 de lei pentru ciobanii din România, cu aplicare de la 1 ianuarie 2025. Această inițiativă vizează atragerea și păstrarea forței de muncă în sectorul creșterii animalelor, care se confruntă cu o criză acută de personal. România are aproximativ 10 milioane de oi, dar necesită cel puțin 50.000 de ciobani, iar fermierii se confruntă cu dificultăți în recrutarea acestora din cauza salariilor scăzute și a condițiilor de muncă dure. Proiectul include și facilități fiscale, precum deducerea a 200 de lei din contribuțiile sociale, pentru a face munca mai atractivă. De asemenea, se discută despre transformarea muncii de cioban într-o experiență turistică, pentru a promova tradițiile locale și a atrage turiști.
Înăsprirea pedepselor pentru conducerea fără permis și încredințarea unui vehicul unei persoane fără permis este iminentă! Recent, Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede închisoare de la 3 la 7 ani pentru conducerea fără permis, iar în cazul accidentelor cu pagube materiale sau vătămări, pedeapsa crește la 4-8 ani. De asemenea, dacă accidentul duce la deces, pedeapsa ajunge la 5-10 ani. Proiectul elimină suspendarea executării pedepselor, având ca scop descurajarea comportamentului periculos pe drumuri și reducerea tragediilor rutiere din România.
Deputații au adoptat un proiect de lege pentru a institui Ziua prizonierilor de război români pe 24 august. Această inițiativă legislativă, propusă de PSD, completează Legea nr. 44/1994 și are ca scop recunoașterea sacrificiilor prizonierilor din Al Doilea Război Mondial, care au îndurat condiții inumane în lagărele de muncă forțată. Parlamentarii subliniază că România nu avea o zi dedicată comemorării acestor victime, în ciuda existenței unor zile naționale și internaționale pentru alte categorii de victime ale regimurilor autoritare. Legea va fi trimisă pentru promulgare.
Proiectul de lege prevede scutirea de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile din criptomonede până în 2025. Persoanele fizice care obțin venituri din tranzacții cu monede virtuale nu vor mai trebui să achite impozitul pe venit, în încercarea de a stimula economia și a crește transparența în acest sector. Proiectul, care a fost aprobat în comisii, așteaptă votul decisiv din Camera Deputaților. De asemenea, câștigurile sub 200 lei pe tranzacție nu sunt impozitate, iar măsura ar putea încuraja investitorii să își depună câștigurile în instituțiile de credit din România, generând astfel un flux de numerar suplimentar.
Furnizorii vor avea drepturi mai mari în relația cu comercianții, conform unui proiect de lege propus de ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea. Aceasta prevede interzicerea clauzelor prin care comercianții ar putea recupera amenzile sau pagubele de la furnizori. De asemenea, furnizorii vor putea participa ca parte interesată în procedurile de control ale autorităților, având dreptul de a contesta contravențiile și de a fi informați despre acestea. Proiectul vizează modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 și a Legii nr. 321/2009, cu scopul de a elimina abuzurile în relațiile comerciale și de a asigura un tratament echitabil între părți. Această inițiativă nu va avea impact bugetar, dar își propune să îmbunătățească relațiile comerciale prin protejarea furnizorilor, în special a celor din sectorul alimentar.
Senatorul Ian Brossat va depune un proiect de lege pentru a permite orașelor din Franța să interzică SUV-urile. Această inițiativă vine în urma accidentului tragic în care un tânăr a fost călcat de un SUV, readucând în discuție pericolele acestor vehicule. Proiectul vizează restricționarea circulației SUV-urilor care cântăresc mai mult de 1,8 tone, argumentând că acestea sunt mai predispuse la accidente și au o amprentă de carbon semnificativ mai mare. Brossat susține că interdicția ar trebui să fie decizată de consiliile locale, adaptând astfel reglementările la nevoile specifice ale fiecărei comunități. Cu toate acestea, adoptarea acestei legi ar putea întâmpina dificultăți în contextul politic actual din Franța.
Guvernul Australiei intenționează să limiteze accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. Premierul Anthony Albanese va depune un proiect de lege în parlament săptămâna viitoare, având ca scop protejarea tinerilor de conținutul dăunător. Deși interdicția nu se va aplica celor care au deja conturi, măsura vizează reducerea impactului negativ al platformelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților. Albanese a subliniat că, deși unii specialiști consideră că educația ar fi o soluție mai bună, el crede că restricțiile sunt necesare, având în vedere influența puternică a algoritmilor acestor aplicații. Legislația ar urma să intre în vigoare la un an după aprobarea ei, iar părinții vor putea consimți pentru accesul copiilor lor.
