Deficitul bugetar al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, conform prognozei economice a Comisiei Europene publicată pe 15 noiembrie. Această estimare este cu mult mai mare decât deficitul de 6,5% din PIB înregistrat în 2023. Creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în special din cauza majorării salariilor în sectorul public și a transferurilor sociale, este principalul motiv pentru această situație. În plus, se estimează că deficitul va rămâne ridicat și în 2025, la 7,9% din PIB. Comisia Europeană avertizează, de asemenea, asupra încetinirii ritmului de creștere a economiei românești, prognozând o creștere de doar 1,4% în 2024, comparativ cu 2,4% în 2023. Inflația va continua să scadă, dar presiunile asupra prețurilor rămân ridicate din cauza cererii interne.
BCR a redus prognoza de creștere economică a României de la 1,9% la 0,8% pentru acest an. Această ajustare vine ca urmare a datelor dezamăgitoare publicate de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul al treilea, care arată o creștere anuală de doar 1,1%, sub așteptările pieței de 1,6%. De asemenea, ING Bank estimează o creștere de 1%, menținându-și prognoza în așteptarea unor detalii suplimentare. Analiștii subliniază că seceta a afectat producția agricolă, iar consumul și investițiile au contribuit pozitiv la creșterea PIB-ului. Producția agricolă a scăzut semnificativ, iar prețurile alimentelor au crescut, ceea ce ar putea influența negativ economia în continuare. BCR estimează o creștere de 2,85% pentru anul următor, deși riscurile rămân.
BNR avertizează că inflația va crește ușor în ultimele luni ale anului și va fluctua în 2025. Potrivit raportului asupra inflației, efectele secetei severe din 2024 și majorarea prețurilor la mărfuri vor influența dinamica prețurilor alimentelor și energiei. Deși inflația va începe să descrească, aceasta va rămâne deasupra intervalului țintă până în 2026. BNR subliniază că incertitudinile legate de politica fiscală și condițiile de pe piața muncii pot afecta perspectivele economice. Războiul din Ucraina și tensiunile globale adaugă riscuri suplimentare. În acest context, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, cu scopul de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
FMI va vizita Bucureștiul între 5 și 8 noiembrie pentru a analiza evoluțiile economice. Misiunea, condusă de Jan Kees Martijn, va revizui prognozele macroeconomice, având în vedere că Fondul a redus estimările de creștere economică a României la 1,9% pentru 2023, de la 2,8% anterior. De asemenea, se estimează o continuare a agravării deficitului de cont curent, prevăzut la 7,5% din PIB în 2024. FMI va evalua anual situația economică a României, chiar și fără un acord de finanțare în derulare, prin consultările pe Articolul IV, care vizează recomandări pentru stabilitate economică.
