Energia solară produsă în instalații fotovoltaice a crescut cu 58,6% în primele nouă luni ale anului 2024, atingând 2,93 miliarde kWh, conform Institutului Național de Statistică. Producția din termocentrale a fost de 12,64 miliarde kWh, în scădere cu 0,3%, iar cea din hidrocentrale a scăzut cu 23,6%, ajungând la 11,46 miliarde kWh. De asemenea, producția din centralele electrice eoliene a scăzut cu 16,9%. Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,2%, iar importul de energie electrică a crescut cu 61,1% față de anul trecut. Resursele de energie primară au scăzut cu 2,5%, iar producția internă a fost de 12,66 milioane tep, în scădere cu 5,4%.
Producția de energie solară a crescut cu 58,6% în primele nouă luni din 2024. În contrast, energia eoliană a suferit o scădere de 17%. Producția din termocentrale a fost de 12,64 miliarde kWh, cu o mică scădere de 0,3%, iar din hidrocentrale a fost de 11,46 miliarde kWh, în scădere cu 23,6%. Centralele nuclearo-electrice au generat 7,97 miliarde kWh, în scădere cu 3,8%. Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,2%, iar exportul a scăzut cu 5,2%. Resursele de energie primară au scăzut cu 2,5%, iar producția internă a scăzut cu 5,4% față de anul anterior.
Producția de energie regenerabilă a scăzut cu 4,2% în primele 9 luni ale anului, în ciuda majorării cu 9% a capacității instalate. Potrivit datelor Transelectrica, puterea instalată a crescut de la 4500 MW la 4980 MW, dar producția a scăzut de la 7,1 TWh la 6,8 TWh, reprezentând 18% din totalul energiei generate în țară. Ponderea surselor regenerabile în totalul capacității instalate a ajuns la aproape 27%, iar dacă se includ și prosumatorii, aceasta ar crește la 34%. La 01 octombrie 2024, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național era de 18.509 MW, incluzând diverse surse de energie, dar fără a cuprinde instalațiile prosumatorilor.
Centralele electrice pe gaze au devenit principala sursă de energie a României, generând între 1.400 și 1.600 MW, dar în orele de vârf, sistemul energetic se confruntă cu importuri masive de peste 2.500 MW. Această situație este determinată de o producție redusă în hidrocentrale și de resurse slabe de vânt. Deși puterea instalată teoretică a centralelor pe gaze este de 2.700 MW, producția actuală este limitată, iar prețurile reglementate pentru energie și gazuri pot influența deciziile de producție. În plus, centralele din București și de la Iernut ar putea adăuga capacitate în perioada iernii, dar provocările rămân semnificative, inclusiv costurile asociate certificatelor de CO2.
