Guvernul României a decis să prelungească plafonarea prețurilor la energie și gaze pentru a sprijini consumatorii vulnerabili. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, în cadrul ședinței de Guvern, aprobarea strategiei energetice pentru perioada 2025-2035, care prevede independența de importurile de gaze naturale până în anul 2027. De asemenea, România va relua producția de uraniu pentru a asigura consumul nuclear, eliminând astfel necesitatea importurilor. Ciolacu a subliniat că țara dispune de suficiente stocuri pentru a face față iernii, asigurând cetățenii că situația este sub control.
Inflația din Marea Britanie a crescut la 2,3% în octombrie, depășind așteptările experților de 2,2%. Această majorare este influențată în principal de creșterea cu 9,5% a prețurilor energiei. Oficiul Național de Statistică (ONS) a raportat că, deși scumpirea gazului și electricității a fost semnificativă, aceasta a fost parțial compensată de scăderea prețului petrolului, care a redus costurile de transport. De asemenea, prețurile biletelor la teatru și concerte au scăzut, limitând astfel impactul inflației. În septembrie, inflația a fost de 1,7%, sub ținta Băncii Angliei, iar acum se preconizează că dobânda de referință va rămâne neschimbată până anul viitor. De la începutul lui 2021, prețurile de consum din Regatul Unit au crescut cu 22,8%, comparativ cu alte țări europene și SUA.
Eurelectric, organizația principală a industriei energetice din UE, susține că exporturile de energie către Ucraina au avut o influență minoră asupra creșterii prețurilor angro din Balcani, inclusiv România. Analiza arată că majorarea prețurilor din vară a fost cauzată în principal de cererea crescută de energie pentru răcire, scăderea producției hidro și nucleare, și lipsa de flexibilitate în sistem. De asemenea, premierul Greciei a cerut măsuri urgente pentru a aborda explozia prețurilor în Europa Centrală și de Est, acuzând atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Eurelectric a evidențiat o scădere a prețurilor medii angro în regiune, în urma diminuării cererii și creșterii producției de energie din surse regenerabile. În contrast, prețurile din Germania au atins valori record din cauza scăderii producției eoliene, ceea ce a dus la scumpiri și în țările vecine.
Viktor Orban cere Uniunii Europene să regândească sancțiunile impuse Rusiei pentru a reduce prețurile energiei. Într-un interviu, premierul ungar a subliniat că actualele măsuri nu vor conduce la scăderea costurilor energetice, menționând că firmele americane beneficiază de prețuri mai mici decât cele europene. Orban a devenit un critic vocal al sancțiunilor UE după invazia Rusiei în Ucraina, în contextul în care Ungaria depinde de Rusia pentru 80-85% din necesarul său de gaze naturale și petrol. De asemenea, el a acuzat UE de intenția de a destabiliza guvernul său, sugerând că există un guvern marionetă în vizorul Bruxelles-ului.
Profitul net al Hidroelectrica a scăzut cu 32% în primele 9 luni din 2024, ajungând la 5,184 miliarde lei. Această diminuare a fost generată de o reducere a producției de energie cu 22% și de ieftinirea energiei pe piață. Veniturile companiei au scăzut cu 25%, la 7,2 miliarde lei, din cauza scăderii cantității de energie vândute și a prețurilor de vânzare. Modificările recente ale mecanismului de achiziție centralizată au dus la fluctuații semnificative pe piață, iar condițiile hidrologice nefavorabile au limitat capacitatea de producție a societății. Raportul detaliază impactul acestor factori asupra rezultatelor financiare ale Hidroelectrica.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a asigurat românii că prețurile la energie nu vor exploda după încheierea plafonării, menționând că inflația va rămâne sub 5%. Isărescu a subliniat că, deși prețurile cresc continuu, nu există un scenariu exploziv. Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a detaliat măsurile pentru iarna aceasta, afirmând că România va fi pregătită pentru orice scenariu, asigurând confortul cetățenilor. Plafonarea prețurilor va rămâne în vigoare până la 1 aprilie 2025, cu posibilitatea de prelungire, astfel încât românii nu vor fi afectați de costurile ridicate la energie.
Grecia a înregistrat miercuri cel mai mic preț al energiei electrice din Europa, cu un preț mediu de 105,57 euro/MWh. Această scădere cu 10,5% față de ziua anterioară se datorează contribuției semnificative a surselor regenerabile, în special a parcurilor eoliene, care reprezintă 54% din mixul energetic al țării. În contrast, alte piețe europene, precum cele din Bulgaria și România, au prețuri de peste 217 euro/MWh, în principal din cauza scăderii producției eoliene. De asemenea, Germania se confruntă cu un preț de 231,09 euro/MWh, în timp ce Albania a raportat 272,6 euro/MWh din cauza secetei. În acest context, Grecia a exportat 25% din energie către conexiunile internaționale.
