România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în octombrie 2024, cu un avans anual al prețurilor de 5%. Aceasta reprezintă a opta lună consecutivă în care țara noastră ocupă această poziție. În contrast, rata anuală a inflației în zona euro a crescut la 2%, iar cele mai scăzute rate din UE au fost în Slovenia (0,0%) și Lituania (0,1%). Comparativ cu luna precedentă, inflația a crescut în 19 țări membre, inclusiv în România, unde a urcat de la 4,8% la 5%. De asemenea, Institutul Național de Statistică a raportat o inflație de 4,67% pentru aceeași perioadă, cu creșteri semnificative în prețurile alimentelor și serviciilor. Banca Națională a României a ajustat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%.
Creșterea prețurilor la alimente îngrijorează Kremlinul, cu un kilogram de cartofi scumpit cu 73% față de începutul anului. Datele Institutului federal de Statistică arată că untul a crescut cu peste 30%, iar alte produse alimentare au înregistrat scumpiri de 12%-20%. Pensionarii, precum Tatyana din Kirov, cheltuie acum două treimi din pensii pe mâncare, renunțând la produse scumpe. Oficialii ruși, inclusiv procurorul general, au demarat anchete și măsuri pentru a controla prețurile, în contextul în care Banca Centrală se confruntă cu inflație ridicată și o posibilă creștere a dobânzilor. Agricultura este afectată de un deficit de personal și condiții meteo nefavorabile, iar Rusia devine tot mai dependentă de importuri pentru a acoperi nevoile interne.
Rușii se confruntă cu o explozie a prețurilor la alimente, ceea ce generează îngrijorări pentru președintele Vladimir Putin. Conform datelor recente, cartofii s-au scumpit cu 73% iar untul cu 30% în acest an. O pensionară din Kirov a declarat că acum cheltuie două treimi din pensie pe mâncare, renunțând la produse costisitoare. Autoritățile ruse, inclusiv procurorul general, au început anchete privind majorările de preț, iar premierul a cerut măsuri pentru stabilizarea pieței alimentare. În plus, sectorul agricol se confruntă cu un deficit de personal de 200.000 de lucrători, iar Rusia devine tot mai dependentă de importuri pentru a face față crizei alimentare.
Indicele FAO al prețurilor alimentelor a ajuns la 127,4 puncte în octombrie 2024, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni, cu o creștere de 2% față de luna precedentă. Această valoare este cu 5,5% mai mare comparativ cu aceeași lună a anului trecut, dar rămâne cu 20,5% sub maximul atins în martie 2022. Creșterea prețurilor este influențată de reintroducerea unui plafon neoficial de preț în Rusia și de tensiunile din regiunea Mării Negre. Prețurile la cereale au crescut ușor, dar rămân sub nivelurile din 2023, în timp ce uleiurile vegetale au atins maxime istorice, în special din cauza cererii și a producției mai scăzute în Asia de Sud-Est. Prețurile la produse lactate și carne au crescut, de asemenea, pe fondul cererii interne ridicate și al stocurilor limitate.
Prețurile mondiale la alimente au atins cel mai înalt nivel din ultimele 18 luni, conform unui raport publicat de ONU. În octombrie, indicele de preț a crescut cu 2%, ajungând la 127,4 puncte, influențat în principal de creșterile la uleiurile vegetale, zahăr, grâu și lactate. Această creștere este cea mai mare din aprilie 2023, deși încă sub nivelul record din martie 2022, înregistrat după invadarea Ucrainei de către Rusia. Creșterea prețurilor alimentelor de bază reflectă diversele situații economice și geopolitice globale.
Guvernul vrea să plafoneze prețurile la toate produsele românești, nu doar la cele de bază. Ministerul Agriculturii lucrează la o ordonanță de urgență care ar extinde plafonarea adaosului comercial, inclusiv pentru produsele importate. Comercianții avertizează că această măsură le-ar putea falimenta afacerile, forțându-i să crească prețurile la alte produse pentru a compensa pierderile. Ministrul Florin Barbu a declarat că ordonanța este aproape finalizată, dar vrea să consulte toate părțile implicate înainte de a lua o decizie.
