Mircea Geoană, candidatul independent la Președinție, subliniază că formula ideală de guvernare este cea cu oameni competenți, fără a lua în considerare culoarea politică a majorității. Într-un interviu, el a evidențiat importanța integrității și rezistenței la șocuri pentru un premier, precum și necesitatea declarării educației și sănătății ca priorități naționale. Geoană a anunțat că prima sa decizie la Cotroceni va fi introducerea unui mecanism de consultare autentică în societate, dorind să desecretizeze cheltuielile din era Iohannis. De asemenea, el a propus crearea unei instituții inspirate de Departamentul pentru eficiența guvernamentală din SUA, condusă de un expert din sectorul privat, pentru a moderniza statul și a îmbunătăți transparența în administrație. Geoană a reafirmat că nu se va retrage din cursa electorală, considerând politica un mijloc de a aduce schimbări reale în societate.
Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat că au fost primite reclamații legate de activitatea tuturor candidaților la funcția de președinte al României. În urma acestor sesizări, platformele de socializare au eliminat conturile considerate false, împreună cu rețelele asociate acestora. Ivan a subliniat că toate reclamațiile sunt tratate cu prioritate și transmise către platformele relevante, care au demarat investigații. De asemenea, el a menționat că, în fiecare zi, zeci de rețele de conturi false sunt blocate, iar autoritățile competente au început anchete legale pentru identificarea persoanelor implicate. Totodată, Ivan a evitat să ofere detalii despre investigațiile Meta, subliniind că acestea sunt în curs de desfășurare și că nu poate asocia numele candidaților cu aceste investigații în contextul campaniei electorale.
Victor Ponta a analizat candidatura Elenei Lasconi la prezidențiale și a evidențiat lipsa de cunoștințe în domeniul politicii externe, care o face vulnerabilă în fața influențelor externe. În cadrul emisiunii „În opoziție cu Denise Rifai”, Ponta a subliniat că un președinte care nu se documentează riguros poate deveni „o marionetă” controlată de alții. El a adăugat că, dacă Nicolae Ciucă nu avansează în turul doi, acest lucru se datorează asocierii sale cu Klaus Iohannis și a subliniat necesitatea unor schimbări fundamentale în funcționarea statului român după un deceniu de conducere similară.
Marcel Ciolacu subliniază necesitatea unei guvernări de coaliție între PSD și PNL pentru stabilitatea României. Într-un interviu recent, candidatul PSD la președinție afirmă că empatia va fi principala sa calitate ca președinte, inspirată de Ion Iliescu. Ciolacu își propune reindustrializarea țării ca măsură prioritară, având în vedere nevoia de dezvoltare economică. În legătură cu scandalul Nordis, el a explicat că și-a plătit călătoria și va face publice dovezile. De asemenea, a menționat că prima sa decizie ca președinte va fi promulgarea bugetului pe 2025. Referitor la contracandidați, Ciolacu l-a apreciat pe Kelemen Hunor ca fiind cel mai echilibrat dintre aceștia.
Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru președinția României, a remarcat că se confruntă cu atacuri din partea adversarilor politici, pe care le consideră dovada unei disperări generale. El a declarat că, în ciuda criticilor, își va putea găsi liniștea după campanie, afirmând: „Cei care mă atacă nu au decât, eu mă duc acăsică şi pun capul liniştit pe pernă”. Ciucă sugerează că atacurile la adresa sa sunt nejustificate și că adversarii săi își pierd controlul în fața candidaturii sale.
Ludovic Orban a anunțat că se retrage din cursa pentru președinția României și o susține pe Elena Lasconi. Cu toate acestea, el nu a dorit să dezvăluie dacă a avut o întâlnire cu Traian Băsescu în ziua anunțului. Orban a recunoscut că a discutat despre strategia electorală în cadrul campaniei, dar a evitat să ofere detalii despre discuțiile cu Băsescu, lăsând loc speculațiilor. Această decizie de retragere a fost surprinzătoare și a stârnit interesul în rândul susținătorilor și analiștilor politici.
Candidaţii la Preşedinţie au fost întrebaţi pe cine nu ar numi premier. Mircea Geoană, candidatul independent, a declarat că nu ar desemna persoane incompetenţe sau corupte. Elena Lasconi, preşedintele USR, a subliniat că nu va numi un extremist, în timp ce George Simion, liderul AUR, a menţionat că nu o va alege pe Elena Lasconi pentru această funcţie. Această dezbatere a avut loc luni seară, la Digi 24, unde candidaţii au discutat despre preferinţele lor în ceea ce priveşte viitorul premier al României.
Mircea Geoană a declarat că vizita sa din 2009 la Moscova a fost o întâlnire privată, exploratorie, în calitate de candidat la președinție. În cadrul dezbaterii electorale de la Digi24, Geoană a explicat că a considerat necesar să se întâlnească cu oficialii ruși, având în vedere relația strategică dintre Rusia și NATO la acea vreme. El a subliniat că scopul vizitei a fost de a discuta despre dezvoltarea relațiilor bilaterale, având în vedere că Rusia era un vecin important. Geoană a fost deranjat de întrebările legate de o întâmplare petrecută cu 15 ani în urmă, subliniind că a acționat ca un diplomat responsabil. Informațiile despre vizita sa au fost confirmate de surse politice, menționând că întâlnirea a fost aranjată de un om de afaceri român cu legături în domeniul energetic.
Ludovic Orban a anunțat retragerea sa din cursa prezidențială, alegând să o susțină pe Elena Lasconi, considerând că aceasta este o măsură benefică pentru „sănătatea democrației”. Chiar dacă s-a retras, numele său va apărea pe buletinele de vot, deoarece modificările nu mai pot fi efectuate legal. Orban, care și-a anunțat candidatura pe 16 septembrie, a subliniat că a acționat dintr-o obligație morală față de cetățeni. De-a lungul carierei sale politice de peste 30 de ani, el a ocupat funcții importante, inclusiv cea de premier și președinte al Camerei Deputaților. De asemenea, a avut candidaturi anterioare la Primăria Bucureștiului, fără succes.
George Simion, candidatul AUR la Președinție, afirmă că nu ar încuraja intrarea României în zona Euro. Acesta susține că, deși nu este împotriva Uniunii Europene, prioritizează suveranitatea națională și, în mod special, suveranitatea monetară. Declarațiile sale sugerează o viziune naționalistă în ceea ce privește politica economică a României, evidențiind importanța menținerii controlului asupra monedei naționale. Simion își fundamentează poziția pe argumente care vizează independența economică a țării în contextul deciziilor luate la nivel european.
