Pe 24 noiembrie, peste 19 milioane de cetățeni sunt așteptați la vot pentru a alege președintele României! Acesta va fi primul tur de scrutin, iar doar primii doi candidați vor avansa în finala din 8 decembrie. În cursă se află 13 candidați, după retragerea lui Ludovic Orban, care va apărea pe buletinul de vot, dar nu poate fi votat. Cetățenii pot vota în localitatea de domiciliu sau în alte secții, iar cei din străinătate au la dispoziție două zile pentru a-și exprima opțiunea. Este esențial ca alegătorii să participe la vot, având în vedere că un candidat trebuie să obțină peste 50% din voturi pentru a fi declarat ales.
Constituția României a fost adoptată prin referendum pe 21 noiembrie 1991, validată pe 8 decembrie 1991. Aceasta a marcat tranziția de la comunism la democrație, stabilind o republică semiprezidențială. Președintele era ales prin vot popular, având atribuții în politică externă și fiind mediator al vieții politice. Parlamentul, definit ca bicameral, avea atribuții legislative, iar poporul putea fi consultat prin referendum. Amendamentele din 2003 au extins mandatul Președintelui la 5 ani și au introdus principii euro-atlantice. Curtea Constituțională asigură respectarea Constituției, iar judecătorii sunt votați de Parlament. Aceste schimbări au fost esențiale pentru consolidarea democrației în România.
Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă pentru a verifica cheltuielile Administrației Prezidențiale din perioada 2014-2024. Comisia, formată din 15 membri, va investiga motivele secretizării documentelor referitoare la cheltuieli și legalitatea acestei acțiuni. De asemenea, va analiza costurile pentru închirierea avioanelor private, cheltuielile de cazare în condiții speciale, precum și numărul total de călătorii externe efectuate de președinte. Printre aspectele investigate se numără și renovările preferențiale ale reședințelor oficiale și cheltuielile legate de vacanțele de ski ale președintelui.
Cinci ofiţeri din Brazilia au fost arestaţi pentru planificarea unei lovituri de stat care viza asasinarea preşedintelui şi a altor oficiali de rang înalt. Printre cei arestaţi se numără patru militari şi un ofiţer de poliţie. Poliţia a executat cinci mandate de arestare, alături de percheziţii şi confiscări, inclusiv a paşapoartelor suspecţilor. Judecătorul Alexandre de Moraes a declarat că planul implica personal militar instruit şi un oficial pensionat, având ca scop împiedicarea inaugurării guvernului legitim şi subminarea democraţiei în Brazilia.
Sondajul realizat de INSCOP Research, la comanda Libertatea, relevă că 33,1% dintre români consideră apărarea și securitatea ca domeniul principal de activitate al președintelui României. 30,2% menționează politicile de sănătate, iar 28,7% combaterea corupției. Economia și politica externă sunt menționate de 28,6% și, respectiv, 28,4% dintre respondenți. Remus Ștefureac, directorul INSCOP, subliniază că percepția greșită a atribuțiilor constituționale ale președintelui persistă, reflectând un nivel scăzut de cunoaștere în rândul cetățenilor. Sondajul a fost realizat între 7 și 12 noiembrie 2024, pe un eșantion de 1.100 de persoane, având o marjă de eroare de ± 2,95%.
Mircea Geoană a declarat că nu va numi niciodată un premier de la AUR în cazul în care va deveni președinte. El a subliniat că, în mod clar, un astfel de premier nu este o opțiune, având în vedere cum se prezintă partidul în prezent. Geoană a adăugat că, dacă Gigi Becali ar prelua conducerea AUR, discuția ar putea fi diferită în viitor. Candidatul independent a menționat că va fi un președinte neutru față de partide și că este dispus să convoace alegeri anticipate, dacă acest lucru ar fi necesar pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. În plus, el a afirmat că intrarea sa în turul doi al alegerilor ar exclude un rezultat favorabil pentru AUR.
Candidatul PNL pentru funcția de președinte, Nicolae Ciucă, îl atacă pe Marcel Ciolacu, afirmând că acesta are un trecut „tulbure” și că se află sub influența „mafiei imobiliare”. Ciucă subliniază că România are nevoie de un președinte puternic, onest și bine pregătit, calități pe care nu le consideră îndeplinite de Ciolacu. De asemenea, el face referire la declarațiile anterioare ale lui Ciolacu, care a menționat că a primit informații grave de la ucraineni despre un alt politician, Simion, dar recent a publicat o scrisoare care părea să îl susțină pe acesta. Aceste afirmații sugerează o incoerență în pozițiile lui Ciolacu.
Lucian Croitoru a conturat profilul viitorului președinte al României, subliniind că acesta ar trebui să fie un adversar al extremismului și să promoveze antreprenoriatul. Economistul a evidențiat că, în contextul actual, România are nevoie de un lider capabil să navigheze provocările externe și interne, cu o viziune liberală asupra dezvoltării economice. Croitoru a subliniat necesitatea menținerii libertăților cetățenilor, chiar și în fața amenințărilor precum războiul hibrid, și a propus ca președintele să provină din zona liberală a spectrului politic, având în vedere că puterea executivă și legislativă ar putea fi dominate de social-democrație. Acesta a încurajat cetățenii să reflecteze asupra acestor criterii înainte de a vota.
România are nevoie de un președinte capabil să facă față provocărilor externe și interne. Lucian Croitoru subliniază importanța unui lider care să adopte o abordare liberală în dezvoltarea economică, punând antreprenoriatul în centrul politicilor. El consideră că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană și să se opună extremismelor politice, promovând libertățile individuale. Croitoru îndeamnă cetățenii să reflecteze la aceste criterii în alegerea viitorului președinte, subliniind necesitatea de a menține un echilibru între puteri și de a evita sacrificarea libertăților în fața crizelor.
Premierul Marcel Ciolacu își dorește un președinte care să unească românii și să nu mai facă distincții între cei din țară și cei din diaspora. În cadrul unei întâlniri cu românii din Marea Britanie, Ciolacu a subliniat că nu mai vrea un președinte de stânga sau de dreapta și a criticat tendințele de divizare care persistă de 20 de ani. El a menționat că în unele zone din Londra limba română este predominantă și a sugerat că, dacă aceste comunități s-ar uni, ar putea avea un impact semnificativ în administrația locală. Ciolacu a subliniat importanța unității și a coeziunii în rândul românilor, indiferent de proveniență sau apartenență.
