Ovidiu Vanghele subliniază impactul negativ al absenței dezbaterilor reale în campania electorală pentru președinția României. El afirmă că jurnaliștii neafiliați politic au fost excluși, iar candidații transmit mesaje nefiltrate susținătorilor lor. Vanghele consideră că, pentru prima dată după Revoluție, presa a fost "evacuata" din ecuația alegerilor, lăsând alegătorii fără acces la informații relevante. Criticând mimarea conflictului dintre PSD și PNL, el susține că fiecare candidat se adresează doar propriilor susținători, evitând discuțiile autentice. Vanghele observă că acest declin este rezultatul capturării presei de către partide, ceea ce duce la o distorsionare a realității și la o alegere bazată pe criterii necorespunzătoare.
Iranul a negat categoric orice întâlnire secretă cu miliardarul Elon Musk, care ar fi avut loc la New York. Această afirmație vine ca răspuns la un articol din New York Times, care susținea că Musk s-a întâlnit cu ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani, pentru a discuta despre atenuarea tensiunilor dintre Teheran și Washington. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, și-a exprimat surprinderea față de aceste informații. Relațiile dintre SUA și Iran au fost tensionate, mai ales după reinstaurarea sancțiunilor în timpul mandatului lui Donald Trump. Presa iraniană a comentat variat despre această presupusă întâlnire, aducând în discuție teme precum „trădare” sau „îndemn la a nu-i exagera importanța” lui Musk.
Meciul România-Kosovo a fost abandonat în prelungiri, iar jurnalista kosovară Qeqa Krelani a avut o reacție virală pe internet, susținând că echipa sa va câștiga meciul la masa verde. Jucătorii din Kosovo au părăsit terenul din cauza scandărilor din tribune, iar presa din Serbia a descris incidentul ca fiind „șocant”. Krelani a felicitat echipa pentru decizia de a nu reveni pe teren și a anticipat sancțiuni din partea UEFA pentru ambele echipe. Incidentul a generat multe reacții pe rețelele sociale, majoritatea susținând poziția jurnalistei. De asemenea, jurnaliștii sârbi au subliniat tensiunile dintre jucători și suporteri, evidențiind comportamentul provocator al echipei kosovare.
România se confruntă cu o serie de probleme care o plasează în categoria statelor premoderne. Justiția este percepută ca o farsă, iar presa liberă este limitată, având un rol minor în societate. Promovarea pe baza competenței este înlocuită de nepotism și favoritism, iar serviciile secrete influențează politic și economic. Educația și sănătatea sunt afectate de corupție, iar statul de drept este perceput ca o glumă. Astfel, societatea românească pare să fi ales un model de dezvoltare superficial, bazat pe consum și imagini, fără a aborda problemele fundamentale care o afectează.
Peste 230 de jurnaliști și personalități acuză BBC de părtinire în favoarea Israelului. Aceștia, inclusiv 101 angajați anonimi, solicită radiodifuzorului să revină la standardele de corectitudine și imparțialitate în raportările despre Fâșia Gaza. Într-o scrisoare adresată directorului Tim Davie, semnatarii critică lipsa de jurnalism bazat pe dovezi și cer angajamente editoriale clare, precum clarificarea rolului Israelului în conflict și includerea contextului istoric. BBC a negat acuzațiile, afirmând că se străduiește să ofere știri imparțiale și că este transparent în privința limitărilor impuse de accesul restricționat în Gaza. Criticile nu sunt noi, BBC fiind acuzată anterior de părtinire în raportările sale.
Comisia Europeană va aloca 16 milioane de euro pentru sprijinirea jurnalismului și alfabetizării mediatice. Această sumă va fi distribuită prin trei cereri de propuneri în cadrul programului „Europa creativă”. Prima propunere, cu o valoare de 10,5 milioane de euro, va finanța acțiuni pentru pluralism și colaborare, axându-se pe parteneriate jurnalistice. O altă alocare de 3 milioane de euro va permite monitorizarea încălcărilor libertății presei în UE, iar 2,5 milioane de euro sunt destinate proiectelor inovatoare pentru alfabetizarea mediatică. Aceste inițiative își propun să îmbunătățească libertatea și pluralismul mass-mediei în Europa.
