Parcul arheologic Pompeii a impus o limită de 20.000 de vizitatori pe zi pentru a face față supra-turismului și a asigura siguranța vizitatorilor și a personalului. Directorul Gabriel Zuchtriegel a subliniat că această măsură este experimentală și vizează protejarea patrimoniului, având în vedere că aproape 4 milioane de persoane au vizitat situl în 2023. Alte destinații din Italia, precum Veneția și Cinque Terre, au implementat măsuri similare pentru a gestiona fluxul de turiști. Zuchtriegel a menționat că se dorește extinderea zonei vizitabile pentru a permite primirea unui număr mai mare de vizitatori în condiții de siguranță.
Parcul arheologic Pompeii a introdus o limită de 20.000 de vizitatori pe zi. Această măsură, implementată vineri, are scopul de a combate supra-turismul și de a proteja patrimoniul cultural, conform declarațiilor directorului general al sitului, Gabriel Zuchtriegel. În 2023, aproape 4 milioane de persoane au vizitat Pompeii, iar limitarea numărului de vizitatori va permite o experiență mai calitativă. Zuchtriegel a menționat că măsura este experimentală și că se dorește extinderea zonei vizitabile. Alte orașe din Italia, precum Veneția și Florența, au adoptat deja măsuri similare pentru a gestiona fluxul turistic.
Recent, cercetătorii de la Pompeii au revizuit teoria legată de moartea unui bărbat surprins de erupția Vezuviului în anul 79 d.Hr. În urma săpăturilor din 2018, scheletul acestuia a fost considerat al „celui mai ghinionist om din istorie”, fiind strivit de un bloc de piatră în timp ce încerca să fugă. Totuși, analizele recente au arătat că partea superioară a scheletului a fost descoperită într-o poziție diferită față de restul corpului, ceea ce sugerează că tunelurile săpate în secolul XVIII au influențat prăbușirea. Specialiștii confirmă că bărbatul a murit sufocat de norul piroclastic, dar nu din cauza blocului de piatră, care rămâne în poziția sa originală. Urme de fracturi au fost observate pe resturile osoase, dar investigațiile în curs vor aduce noi lămuriri.
O analiză ADN recentă a victimelor erupției vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr. a dezvăluit relații surprinzătoare între indivizi, contrazicând ipotezele anterioare despre legăturile de sânge. De exemplu, un adult cu o brățară de aur, considerat o mamă, s-a dovedit a fi un bărbat care ținea un copil neînrudit. Alte perechi, crezute a fi surori sau mamă și fiică, au inclus cel puțin un bărbat genetic. Studiul, realizat de o echipă internațională de cercetători, a analizat ADN-ul a cinci persoane din cele 2.000 care au murit în erupție, confirmând diversitatea etnică a Imperiului Roman și subliniind necesitatea integrării datelor genetice cu cele arheologice pentru o interpretare corectă a societăților antice.
Noile analize ADN efectuate asupra victimelor din Pompeii contestă narațiunile anterioare despre identitatea acestora. Cercetătorii au descoperit că multe dintre presupunerile legate de legăturile familiale ale rămășițelor nu sunt corecte. De exemplu, un adult găsit cu un copil nu era mama acestuia, ci un bărbat fără legături de familie. Studiul, publicat în jurnalul Current Biology, a fost realizat de o echipă internațională și a implicat extragerea ADN-ului din fragmente osoase găsite în mulajele de ghips. Aceste descoperiri reflectă diversitatea genetică a populației din Pompeii, care era cosmopolită și influențată de imigranți din estul Mediteranei, reconfigurând astfel înțelegerea orașului și a locuitorilor săi în timpul Imperiului Roman.
Parcul arheologic Pompeii va limita numărul vizitatorilor la 20.000 pe zi, începând cu 15 noiembrie. Această decizie a fost luată după ce duminica trecută s-au înregistrat 36.000 de vizitatori, când intrarea a fost gratuită. Directorul parcului, Gabriel Zuchtriegel, a subliniat importanța reducerii presiunii umane asupra sitului din motive de conservare și siguranță. Anul trecut, peste 4 milioane de persoane au vizitat Pompeii, cu 33,6% mai mult decât în anul precedent. Această limitare se aliniază tendințelor altor destinații turistice, precum Veneția, care au implementat măsuri similare pentru a controla fluxul de turiști.
Fresce mitologice bine conservate, descoperite în Casa Fedra din Pompeii, oferă o privire fascinantă asupra artei din primul secol d. Hr. Această locuință, numită după regina mitologică a Atenei, a fost săpată recent, dezvăluind scene care îl includ pe Hippolytus și Fedra, dar și pe zei precum Venus și Adonis. Casa este remarcabilă prin decorul său mural, comparabil cu cel al locuințelor mai mari din apropiere. Descoperirea are loc la șase luni după alte fresce impresionante, evidențiind bogăția culturală a orașului Pompeii, acoperit de erupția Vezuviului în anul 79 d. Hr.
