Incidentul a avut loc la marginea Timișoarei, în zona ieșirii către Săcălaz, unde un șofer a abandonat ilegal resturi de construcții. Camionul său a rămas blocat într-o groapă, fiind găsit de polițiștii locali care l-au amendat cu 45.000 de lei și i-au confiscat vehiculul. Autoritățile au subliniat că vor continua să sancționeze persoanele care angajează firme neautorizate pentru debarasarea deșeurilor. De la începutul anului, au fost aplicate 38 de amenzi pentru abandonarea deșeurilor, totalizând 1.662.500 lei.
Un nou studiu arată că particulele de poluare generate de fabrici pot declanșa ninsori. Cercetarea a evidențiat că poluanții din aerosoli contribuie la procesul de „înghețare a norilor” între temperaturi de -10°C și -24°C, transformând picăturile de apă super-răcite în cristale de gheață. Analizând imagini satelitare de la NASA, cercetătorii au observat o reducere a norilor lichizi în apropierea a 67 de situri industriale, ceea ce a dus la ninsori mai frecvente în aceste zone. Un singur eveniment poate aduce până la 1,2 cm de zăpadă, iar acest fenomen are implicații asupra climei, deoarece norii de gheață reflectă cu 14% mai puțină lumină solară decât cei lichizi. Studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul acestor aerosoli.
Locuitorii din apropierea depoului Grivița din București se confruntă cu o poluare severă din cauza fumului emis de locomotive. Un bărbat a trimis imagini și filmări care ilustrează situația alarmantă, menționând că este aproape imposibil să deschidă geamul în apartamentul său. Deși Garda de Mediu a fost informată, nu au fost luate măsuri. O companie românească a oferit senzori pentru a monitoriza poluarea, subliniind pericolele substanțelor nocive din fumul produs de motoarele Diesel. Aceste acuzații vin pe fondul inaugurării primului tren electric nou din ultimii 20 de ani, Coradia Stream de la Alstom, care ar putea să nu rezolve problema poluării existente.
Un timișorean a fost amendat cu 45.000 de lei după ce a incendiat deșeuri în spatele curții sale. Incidentul a avut loc pe 18 noiembrie, când polițiștii locali au fost alertați de fumul dens care ieșea dintr-o proprietate de pe Strada Zefirului. La fața locului, agenții au descoperit un bărbat de 38 de ani care a provocat un incendiu, afectând astfel calitatea aerului și siguranța vecinilor. Sancțiunea aplicată este conform OUG 92/2021, care reglementează protecția mediului, iar autoritățile au subliniat gravitatea acestor acțiuni, accentuând necesitatea colaborării comunității pentru prevenirea unor astfel de incidente.
Inversiunea termică este un fenomen meteorologic rar care afectează România, provocând temperaturi mai scăzute în regiunile joase comparativ cu cele montane. Acest fenomen apare atunci când aerul cald se află deasupra aerului rece, blocând astfel mișcările ascendente ale aerului. În prezent, în București, temperaturile nocturne scad la 5 grade Celsius, în timp ce în zonele montane din Brașov sau Prahova, se așteaptă valori mai ridicate pe timpul zilei. Inversiunea termică poate duce la acumularea poluanților în orașe, afectând calitatea aerului și crescând riscul problemelor respiratorii. De asemenea, în zonele montane, condițiile sunt favorabile pentru activitățile de iarnă, dar schimbările bruște de temperatură pot reprezenta o provocare pentru turiști și localnici.
Poluarea din India a atins niveluri alarmante, afectând grav viața cotidiană a locuitorilor. Traficul intens și emisiile toxice ale fabricilor, alături de incendiile agricole, contribuie la o situație dramatică, cu scoruri de calitate a aerului în Delhi între 1.200 și 1.500, mult peste limita acceptabilă de 100. Majoritatea școlilor sunt închise, iar cei care depind de munca în aer liber nu au opțiuni. În fiecare an, politicienii își pasează vina, fără a lua măsuri eficiente. Deși poluarea a dus la peste 2,3 milioane de decese premature în 2019, protestele sunt rare, iar furia cetățenilor se manifestă mai mult pe rețele sociale. Experții avertizează că este necesară o colaborare între guverne pentru a aborda această criză.
Nava cargo Ruby a provocat o poluare gravă în Marea Nordului, aruncând amoniac în ecosistemul marin, după ce a fost refuzată în porturile din Norvegia și Lituania din cauza încărcăturii sale periculoase. Incidentul a ridicat semne de întrebare asupra intențiilor Rusiei, având în vedere distrugerile recente din Marea Baltică. Deși operatorii navei sperau să transfere încărcătura, aceasta a fost aruncată în mare, afectând fauna și flora locală. Oficialii din Great Yarmouth au exprimat îngrijorări legate de siguranța încărcăturii, iar experții sugerează că acest incident reflectă o testare a reacțiilor Occidentului de către Kremlin.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu se poate recalcula pensia anticipată parțială pentru persoanele care au locuit în zone poluate. Această hotărâre a fost luată în urma admiterii unui recurs formulat de Curtea de Apel Galați, care a solicitat clarificarea legislației în vigoare. Conform legii, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dar nu pot cumula acest beneficiu cu pensia anticipată parțială. Decizia ICCJ subliniază lipsa unui temei legal pentru recalcularea acestor pensii, stabilind astfel o practică unitară la nivelul instanțelor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că nu se poate recalcula pensia anticipată parţială pentru persoanele care au locuit în zone poluate. Această hotărâre a fost luată în urma unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Galaţi. Instanţa a stabilit că, în conformitate cu Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei anticipate parţiale, în baza unor beneficii prevăzute de lege, nu este permisă. Această decizie clarifică o problemă de drept existentă în jurisprudenţă, având în vedere că nu exista un punct de vedere unitar în instanţe. Pensia anticipată parţială se acordă persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, iar legea permite reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au locuit în zone afectate de poluare, dar nu și recalcularea pensiei anticipate. Această reglementare a fost în vigoare din 2011 până în 2024, fiind înlocuită ulterior de alte legi.
Danemarca va planta un miliard de copaci pe terenuri agricole în următorii 20 de ani pentru a transforma 15% din aceste terenuri în păduri și habitate naturale. Acest demers are ca scop reducerea utilizării îngrășămintelor, care a dus la scăderea severă a nivelului de oxigen în apele daneze și la pierderea biodiversității marine. Guvernul danez a alocat 43 de miliarde de coroane (aproximativ 6,1 miliarde de dolari) pentru a achiziționa terenuri de la fermieri. Proiectul, care include o taxă pe carbon pentru agricultură, vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sursa principală de poluare din Danemarca, cu 70% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Aceasta este o reacție la nivelurile alarmante de oxigen din apele daneze, afectate de scurgerile de nutrienți din îngrășăminte.
