Rata anuală a inflației este așteptată să crească ușor pe final de an, conform noilor evaluări ale BNR, care arată o perspectivă înrăutățită pe termen scurt. În ultimele luni ale anului, rata inflației va ajunge la 4,9%, iar în prima jumătate a anului 2025 se preconizează fluctuații semnificative. De asemenea, evoluția exportului net se va dovedi mai slabă decât estimările anterioare, contribuind negativ la PIB. În cadrul ședinței din 8 noiembrie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, în timp ce rata inflației CORE2 ajustat a scăzut ușor, dar rămâne sub presiune din cauza creșterii prețurilor alimentelor procesate. În concluzie, inflația va continua să rămână deasupra intervalului țintit până în 2026.
BNR a anunțat o revizuire a prognozelor inflației, semnalând o perspectivă înrăutățită pe termen scurt. Rata anuală a inflației este estimată să crească la 4,9% la sfârșitul anului curent, cu fluctuații semnificative în semestrul I 2025. Factorii care contribuie la această creștere includ modificările legislative din domeniul energiei și seceta severă. De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, subliniind importanța stabilității prețurilor și a utilizării eficiente a fondurilor europene. Membrii Consiliului au evidențiat riscurile generate de conflictele geopolitice și incertitudinile economice globale, care ar putea afecta inflația și creșterea economică.
Banca Națională a Ungariei a decis să păstreze dobânda de referință la 6,5%, același nivel cu cel din România, pentru a susține forintul. Aceasta este cea mai ridicată dobândă din Uniunea Europeană. Deși inflația se apropie de ținta de 3%, deprecierea forintului a determinat banca să renunțe la relaxarea politicii monetare. În ultimele luni, forintul s-a depreciat cu 2,3% față de euro, iar traderii așteaptă indicii privind eventuale măsuri suplimentare de înăsprire a politicii monetare, în contextul incertitudinilor economice globale și a recesiunii persistente din Ungaria.
Jerome Powell, președintele FED, a declarat că nu este nevoie de o reducere rapidă a ratelor dobânzilor. El a subliniat că economia americană continuă să crească, piața muncii este solidă, iar inflația rămâne peste ținta de 2%. Această situație le permite oficialilor FED să ia decizii prudente în ceea ce privește politica monetară. Powell a evitat să comenteze efectele noilor tarife la importuri și ale numărului redus de muncitori asupra inflației, subliniind că economia nu trimite semnale alarmante. După discursul său, randamentele obligațiunilor Trezoreriei pe termen scurt au crescut, iar traderii și-au ajustat așteptările legate de viitoarele reduceri de rate. Economistul-șef al JP Morgan a anticipat o încetinire a ritmului de relaxare a politicii monetare începând din ianuarie.
Elon Musk susține abolirea Rezervei Federale, un subiect intens dezbătut în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Musk, un susținător al lui Trump, a redistribuit o postare a senatorului republican Mike Lee, care cere desființarea Fed, afirmând că ramura executivă ar trebui să fie sub conducerea președintelui. Această idee nu este nouă, dar Trump nu a sprijinit public abolirea Fed. Deși a promis reducerea ratelor dobânzilor, președinții nu au influență directă asupra acestora. În trecut, Trump a amenințat că îl va demite pe președintele Fed, Jerome Powell, ceea ce ridică întrebări despre legalitatea acestor acțiuni. Indiferent de intențiile politice, independența Fed este esențială pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Elon Musk a susţinut ideea de a permite preşedinţilor SUA să intervină în politica Rezervei Federale, în urma comentariilor lui Jerome Powell, preşedintele Fed, care a afirmat că nu va demisiona dacă Donald Trump i-ar cere acest lucru. Trump a exprimat în trecut dorinţa de a avea un cuvânt de spus în politica Fed, ceea ce ar putea schimba semnificativ tradiţia de independenţă a băncii centrale. De-a lungul primului său mandat, Trump a criticat frecvent conducerea Rezervei Federale, ceea ce a stârnit controverse privind influenţa politică asupra deciziilor economice.
BNR avertizează că inflația va crește ușor în ultimele luni ale anului și va fluctua în 2025. Potrivit raportului asupra inflației, efectele secetei severe din 2024 și majorarea prețurilor la mărfuri vor influența dinamica prețurilor alimentelor și energiei. Deși inflația va începe să descrească, aceasta va rămâne deasupra intervalului țintă până în 2026. BNR subliniază că incertitudinile legate de politica fiscală și condițiile de pe piața muncii pot afecta perspectivele economice. Războiul din Ucraina și tensiunile globale adaugă riscuri suplimentare. În acest context, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, cu scopul de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Jerome Powell subliniază că nu poate fi concediat de Donald Trump, indiferent de criticile acestuia. Președintele Rezervei Federale a declarat că, în conformitate cu legea, președintele nu are autoritatea de a-l demite sau retrograda. Aceasta a fost o reacție la presiunea exercitată de Trump, care a cerut un control mai mare asupra Fed. Powell a anunțat o reducere a dobânzii de referință și a avertizat asupra unei politici fiscale nesustenabile. Deși nu există un precedent legal clar, orice tentativă de demitere ar putea ajunge la Curtea Supremă a SUA. Powell, numit de Obama, a intrat în conflict cu Trump din cauza politicilor monetare, iar fostul președinte a sugerat că ar dori să aibă mai multă influență asupra deciziilor Fed.
BNR a decis menținerea dobânzii cheie la 6,5% în cadrul ședinței de politică monetară din 8 noiembrie 2024. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar pentru facilitatea de depozit este de 5,50% pe an. Această decizie urmează scăderilor anterioare din acest an, când dobânda cheie a fost redusă de la 7% la 6,75% în iulie și apoi la 6,5% în august. BNR a menținut dobânda cheie constantă din luna august, având în vedere contextul economic actual și obiectivele de stabilitate monetară.
BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an în cadrul ședinței din 8 noiembrie, prima sub noul consiliu de administrație. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a fost păstrată la 7,50%, iar pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Prognosticurile indică o ușoară creștere a inflației în ultimele luni din 2024, cu fluctuații pronunțate în prima jumătate a anului 2025, din cauza efectelor de bază și a secetei severe. Inflația a coborât recent la 4,6%, dar rămâne peste ținta de 1,5%-3,5%. Factori precum politica fiscală, condițiile de pe piața muncii și tensiunile geopolitice continuă să genereze incertitudini pentru economia românească.
