Valeriu Stoica consideră că Nicolae Ciucă este singurul capabil să gestioneze provocările actuale. Fostul președinte PNL subliniază că experiența militară a lui Ciucă, împreună cu dedicarea sa, îl fac cel mai potrivit candidat în fața amenințărilor economice și geopolitice. Stoica afirmă că decorațiile americane obținute de Ciucă reflectă profesionalismul și onestitatea acestuia, respingând orice încercare de a-i contesta integritatea. În contextul conflictelor internaționale, Stoica subliniază necesitatea unui lider cu fermitate și moderație, evidențiind că Ciucă respectă Constituția și poate lua decizii importante pentru România. Fostul lider PNL consideră că alegătorii raționali recunosc calitățile lui Ciucă, care se prezintă ca un patriot echilibrat, capabil să-și corecteze greșelile și să conducă în vremuri dificile.
Angela Merkel își descrie întâlnirea cu Donald Trump din 2017 ca fiind problematică și plină de tensiuni. În memoriile sale, Merkel reflectează asupra fascinației lui Trump pentru liderii autocratici și subliniază că acesta nu părea interesat de soluționarea problemelor mondiale. De asemenea, ea remarcă faptul că Trump a evitat strângerea de mâini, a criticat Germania pentru primirea refugiaților și a anunțat retragerea SUA din acordul de la Paris, ceea ce a fost o lovitură pentru eforturile sale de a aborda schimbările climatice. Merkel concluzionează că o colaborare eficientă cu Trump nu era posibilă, având în vedere stilul său emoțional și tendințele de a transforma argumentele în critici.
Dan Dungaciu a evidențiat că relația dintre Donald Trump și Joe Biden s-a mai atenuat, influențată de un dușman comun, Kamala Harris. El sugerează că Biden ar putea încerca să se distanțeze de administrația Trump, dorind să protejeze realizările sale în sprijinul Ucrainei, dar se teme de intervențiile lui Trump. Dungaciu a subliniat că establishment-ul Partidului Democrat reprezintă un adversar comun pentru ambii lideri, care se confruntă cu scandaluri. El sugerează că ar putea exista o încheiere mai pașnică a dosarelor lui Trump și Hunter Biden, dar consideră că unificarea națiunii promovată de Biden este acum imposibilă. De asemenea, Dungaciu a afirmat că, indiferent de câștigătorul alegerilor, nu trebuie să ne așteptăm la concesii din partea americanilor pentru Vladimir Putin, subliniind complexitatea relațiilor internaționale.
Victor Ponta a comentat dialogul telefonic dintre Marcel Ciolacu și Donald Trump, subliniind că acesta este un semnal despre lipsa de influență a lui Klaus Iohannis. Ponta a explicat că astfel de convorbiri sunt protocolare și nu rezolvă probleme, dar faptul că Ciolacu a fost singurul român care a discutat cu Trump arată că Iohannis a fost ignorat. El a adăugat că mesajul a fost unul politic, având în vedere că Trump va aloca puțin timp României în următoarele luni. Ponta a menționat că nu este necesar să vorbești fluent engleza pentru a felicita pe cineva și a subliniat continuitatea parteneriatului cu America.
H.D. Hartmann a subliniat că influența lui Donald Trump în politica internațională este atât de semnificativă încât România riscă să fie exclusă din dialogul global dacă nu adoptă o linie similară cu cea a lui Trump. El a evidențiat reacțiile rapide ale liderilor europeni, precum Macron, după victoria lui Trump, subliniind că relațiile internaționale sunt profund influențate de politica acestuia. Hartmann a avertizat că Uniunea Europeană nu mai are aceeași putere în fața gigantilor precum China și SUA, iar România trebuie să colaboreze cu SUA și Trump pentru a nu dispărea din peisajul geopolitic. De asemenea, el a menționat că moștenirea lui Trump va continua prin partidul său, care va păstra valorile și politica externă promovate de acesta, chiar și după plecarea sa din funcție. Emisiunea completă poate fi urmărită pe canalul de YouTube Gândul și pe mariustuca.ro.
Apelul lui Scholz către Putin a stârnit controverse în rândul liderilor occidentali. Cancelarul german a avut o convorbire de o oră cu președintele rus, prima de aproape doi ani, cu trei luni înainte de alegerile anticipate, unde se confruntă cu o opoziție puternică. Scholz a declarat că a fost esențial să transmită lui Putin că sprijinul pentru Rusia se diminuează. Criticii, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consideră că acest apel subminează solidaritatea occidentală. În contextul intensificării contactelor dintre liderii occidentali și Kremlin, Scholz a subliniat importanța dialogului pentru Europa, în special în fața posibilelor schimbări în politica americană.
Antonis Samaras, fost premier grec, a fost exclus din partidul de guvernământ Noua Democrație din cauza criticilor sale continue la adresa politicilor guvernului. Samaras a contestat abordarea premierului Kyriakos Mitsotakis în negocierile cu Turcia, considerând-o prea permisivă, și a criticat deciziile guvernului, inclusiv legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. Guvernul a reacționat cu iritare la un interviu recent al lui Samaras, în care acesta solicita demiterea ministrului de externe. Purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că Samaras a adoptat o atitudine provocatoare, iar Samaras a răspuns acuzând aroganța premierului. Excluderea sa din partid reflectă tensiunile interne și divergențele de opinie din cadrul conservatorilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sub administrația lui Donald Trump, războiul va dura mai puțin. Într-un interviu acordat publicației Suspilne, Zelenski a subliniat importanța unei păci corecte, menționând că, deși nu există o dată exactă pentru încheierea conflictului, politica echipei care va conduce Casa Albă ar putea grăbi acest proces. Trump a promis că, dacă va fi ales, va pune capăt războiului în 24 de ore, dar detaliile acestei promisiuni rămân neclare. Zelenski a adăugat că, spre deosebire de alții, Trump l-a ascultat și nu a contestat poziția Ucrainei în negocierile internaționale. Interviul complet va fi difuzat pe 16 noiembrie.
Donald Trump se va instala pe 20 ianuarie la Casa Albă, având o influență semnificativă asupra Orientului Mijlociu. Cu un bilanț tragic de peste 43.000 de morți în Gaza și o regiune tensionată, Trump, cunoscut pentru devotamentul său față de Israel, este așteptat să ofere sprijin necondiționat premierului Netanyahu. În timp ce Biden a încercat să tempereze excesele, Trump va continua politica de susținere a coloniilor din Cisiordania și va refuza ideea unui stat palestinian. De asemenea, el va trebui să negocieze cu liderii din Arabia Saudită și Iran, în contextul unor tensiuni crescute. În ultimele zile înainte de preluarea mandatului, Trump a îndemnat la acțiuni decisive în Gaza, ceea ce stârnește îngrijorări cu privire la viitorul regiunii.
Donald Trump revine la Casa Albă, semn al unei respingeri a progresismului! În urma alegerilor din 5 noiembrie, Donald Trump a câștigat un număr semnificativ de voturi, inclusiv din rândul minorităților, evidențiind o tendință de regres al politicilor progresiste în SUA. Această schimbare reflectă o nemulțumire generalizată față de corectitudinea politică și măsurile de discriminare pozitivă, iar americanii par să caute o recompensare mai bună a muncii și a efortului personal. În același timp, se conturează o slăbire a opțiunii progresiste și un avans al conservatorismului radicalizat în Europa, iar viitorul politic al Occidentului se află în incertitudine, cu întrebări despre rolul Americii în noul context internațional. Articolul analizează implicațiile acestei schimbări și perspectivele viitoare pentru politica globală.
