Mircea Geoană, candidat independent la prezidențiale, a discutat despre cum ar aborda relațiile cu Donald Trump și Vladimir Putin dacă ar fi ales președinte. El consideră că, având experiență la NATO, s-ar înțelege bine cu Trump, propunând o alianță bilaterală solidă pentru a întări poziția României în Europa. Geoană a subliniat că discuțiile cu Putin ar depinde de o schimbare în politica Kremlinului, având în vedere percepția rusească asupra Occidentului ca dușman. El a subliniat că România poate deveni un pivot al interesului american în Europa, dar că dialogul cu Rusia este condiționat de o reevaluare a atitudinii acesteia față de Occident.
Marcel Ciolacu a oferit o explicație pentru zborul său cu un avion privat la Monaco, afirmând că nu a fost inspirat în răspunsuri și că nu a călătorit pe banii altora. În urma acuzațiilor, Ciolacu a declarat că a fost mereu în grabă, având multe deplasări externe recente. Criticile au fost aduse de Siegfried Mureșan, care a subliniat că un președinte trebuie să fie capabil să gestioneze situații presante și a pus la îndoială capacitatea lui Ciolacu de a lua decizii importante pentru țară, având în vedere dificultățile întâmpinate în justificarea călătoriei sale.
Victor Ponta a analizat candidatura Elenei Lasconi la prezidențiale și a evidențiat lipsa de cunoștințe în domeniul politicii externe, care o face vulnerabilă în fața influențelor externe. În cadrul emisiunii „În opoziție cu Denise Rifai”, Ponta a subliniat că un președinte care nu se documentează riguros poate deveni „o marionetă” controlată de alții. El a adăugat că, dacă Nicolae Ciucă nu avansează în turul doi, acest lucru se datorează asocierii sale cu Klaus Iohannis și a subliniat necesitatea unor schimbări fundamentale în funcționarea statului român după un deceniu de conducere similară.
Ion Cristoiu a criticat strategia Partidului Democrat în raport cu Donald Trump, considerând-o o manevră lipsită de scrupule. El a subliniat cum democrații profită de tranziția de putere pentru a crea dificultăți fostului președinte, o abordare pe care o consideră banditească. În contrast, Cristoiu a evidențiat politica externă a lui Trump, axată pe ideea de pace, care ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina. De asemenea, el a observat că Rusia adoptă o atitudine de răbdare, sperând că Trump va schimba direcția politicii externe americane, considerând reacțiile actuale ale Kremlinului ca o reacție la neghiobia administrației de față.
Donald Trump l-a nominalizat pe Matthew Whitaker ca ambasador al SUA la NATO, un rol esențial în contextul geopolitic actual. Whitaker, cunoscut pentru funcția sa de procuror general interimar, a fost descris de Trump drept un "războinic solid și patriot fidel". În această nouă calitate, el va avea responsabilitatea de a promova și apăra interesele Statelor Unite la nivel internațional. Nominalizarea vine pe fondul criticilor lui Trump la adresa statelor membre NATO privind bugetele de apărare, iar Whitaker va trebui să consolideze relațiile cu aliații și să se opună amenințărilor la adresa stabilității. Deși Whitaker nu are o experiență vastă în politica externă, Trump și-a exprimat încrederea în abilitățile sale de a gestiona provocările actuale, inclusiv războiul din Ucraina. Această alegere este văzută ca o continuare a influenței lui Trump asupra politicii externe a SUA, în special în ceea ce privește alianțele internaționale.
Donald Trump l-a nominalizat pe Matthew Whitaker pentru funcția de ambasador al SUA la NATO. Whitaker, fost procuror general interimar, este un loialist care va promova interesele Statelor Unite și va consolida relațiile cu aliații din NATO. Trump a subliniat că Whitaker va aborda amenințările la adresa păcii și stabilității, angajându-se să pună „America pe primul loc”. Relațiile cu NATO au fost tensionate în timpul primului mandat al lui Trump, iar nominalizarea lui Whitaker vine în contextul politicii „pace prin forță” pe care președintele o susține. Trump a exprimat încredere în capacitatea lui Whitaker de a reprezenta SUA cu integritate și dedicare.
Elena Lasconi, președintele USR și candidat pentru funcția de președinte, a făcut declarații controversate în cadrul dezbaterii organizate de Digi24 și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Analiștii politici au subliniat lipsa de cunoștințe esențiale, în special în privința NATO, menționând că afirmațiile sale despre activarea articolului 5 și despre politica externă a României sunt eronate. De asemenea, Lasconi a fost criticată pentru confuziile legate de recunoașterea statului Palestina și pentru modul în care a abordat subiectul finanțării științei și cercetării. Fostul premier Theodor Stolojan și analistul Cristian Pîrvulescu au evidențiat că aceste gafe ar putea afecta serios șansele sale în cursa electorală, sugerând chiar retragerea din competiție. Prestația sa a fost considerată neconvingătoare, cu greșeli semnificative în declarațiile sale.
Traian Băsescu a subliniat că prioritatea zero a viitorului președinte al României trebuie să fie situația de securitate generată de războiul din Ucraina. El a subliniat importanța cunoașterii dosarelor de politică externă și a subliniat că parteneriatul strategic cu Statele Unite este mai mult un document de bune intenții. Băsescu a criticat declarațiile lui Marcel Ciolacu, care a afirmat că a avut o discuție "foarte bună" cu Donald Trump, considerând ridicol ca Ciolacu să-i vorbească acestuia în limba română. De asemenea, Băsescu a evidențiat că pregătirea terenului pentru poziția României în raport cu schimbările strategice ale Statelor Unite este esențială, mai ales în contextul sprijinului pentru Ucraina.
Elena Lasconi a stârnit controverse în campania electorală prin gafe pe teme de politică externă și securitate. Candidatul USR la președinție a făcut declarații eronate în dezbateri, inclusiv confuzia legată de articolul 5 din Tratatul NATO, afirmând că România ar trebui să „reziste cel puțin 30 de zile” în cazul unui atac militar. Deși Lasconi a promis că se va înconjura de consilieri competenți, surse din partid susțin că, în ciuda pregătirii intense, informațiile nu se „lipesc” de ea, iar gafele continuă să apară. În plus, declarațiile sale despre românii care pleacă din țară au generat controverse, fiind percepute ca o critică adusă diasporei. Această situație ridică întrebări asupra pregătirii sale pentru funcția de președinte, în special în domeniul securității naționale.
H.D. Hartmann susține că România trebuie să adopte o politică externă inspirată de direcția trumpiană a Statelor Unite. El a subliniat importanța securității asigurate de americani în fața amenințărilor regionale, afirmând că acest sprijin este esențial pentru dezvoltarea economică a țării. Hartmann a menționat că Statele Unite reprezintă singurul partener real în domeniul securității, având în vedere că alte țări europene nu oferă același suport. Acesta a sugerat că premierul Marcel Ciolacu ar putea beneficia de o abordare axată pe securitate și interese naționale, ceea ce ar putea contribui la atragerea investițiilor străine și creșterea nivelului de trai în România.
