Acțiunile europene au înregistrat o scădere joi, în contextul creșterii prețurilor la aur și petrol, ca urmare a lansării unei rachete balistice intercontinentale de către Rusia, pentru prima dată din 2022. Indicele STOXX600 a scăzut cu 0,6%, în ciuda unei deschideri pozitive, iar indicii CAC40 și DAX au înregistrat scăderi de 0,6% și 0,2%. În contrast, indicele BET de la București era pe plus. Prețul barilului de petrol Brent a crescut cu 1%, iar WTI cu 1,1%. Tomasz Wieladek, economist șef la T Rowe Price, a subliniat că geopolitica are un impact semnificativ asupra piețelor, determinând investitorii să se orienteze către active sigure în fața incertitudinilor din Ucraina și Rusia.
Piețele bursiere globale au scăzut marți, în urma atacului Ucrainei asupra Rusiei cu rachete ATACMS, iar investitorii s-au orientat spre monedele considerate sigure, precum dolarul american, yenul japonez și francul elvețian. Cursul yenului a crescut cu 0,5% față de dolar, atingând cel mai ridicat nivel din 4 octombrie, iar francul elvețian s-a apreciat cu 0,3% față de euro. De asemenea, indicele dolarului american a crescut cu 0,25%. Acest context economic a fost amplificat de aprobarea de către Putin a unei doctrine nucleare actualizate, generând îngrijorări pe piețele financiare. Indicele Stoxx 600 a scăzut cu peste 1%, iar în Statele Unite, Dow Jones a pierdut 0,8%.
Nominalizarea lui Donald Trump pentru secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a generat scăderi pe bursele europene; indicele STOXX 600 a scăzut cu 0,9%, iar sectorul farmaceutic a fost afectat semnificativ. Producătorii de vaccinuri, precum Sanofi și GlaxoSmithKline, au înregistrat pierderi considerabile, în contextul în care Kennedy este cunoscut pentru dezinformările legate de vaccinuri. Reacțiile din comunitatea medicală sunt negative, iar specialiștii avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea publică. Kennedy, care a suspendat campania prezidențială pentru a-l susține pe Trump, este criticat pentru pozițiile sale controversate, iar familia sa s-a distanțat de el, susținând candidatul democrat.
Colapsul coaliției guvernamentale din Germania ar putea aduce o relaxare fiscală necesară pentru a stimula economia; lipsa unui acord privind „frâna datoriilor” a contribuit la stagnarea economică. Analizatorii sugerează că o creștere a cheltuielilor guvernamentale cu 1-2% din PIB pe o perioadă de zece ani ar putea îmbunătăți creșterea economică potențială. Deși Germania are o datorie publică relativ scăzută, Fondul Monetar Internațional și analiștii de la Citi susțin că orice semnale de relaxare fiscală ar putea impulsiona piețele europene. De asemenea, există un potențial de investiții în obligațiuni guvernamentale, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra euro.
Colapsul Guvernului german ar putea genera efecte pozitive pentru piețele financiare europene. Alegerile legislative anticipate din Germania sunt văzute ca o oportunitate pentru stimularea cheltuielilor guvernamentale, ceea ce ar putea impulsiona economia zonei euro. Analiștii subliniază că lipsa unui acord privind "frâna datoriilor" a afectat creșterea economică, iar un buget mai relaxat ar putea crește PIB-ul Germaniei. În acest context, s-ar putea observa un avans pe piețele monetare și bursiere, iar euro ar putea beneficia de pe urma unor politici fiscale mai flexibile. De asemenea, FMI a recomandat relaxarea constrângerilor fiscale, ceea ce ar putea influența pozitiv acțiunile europene.
Colapsul guvernului german ar putea aduce beneficii piețelor financiare europene. Motivul principal este lipsa unui acord pentru suspendarea „frânei datoriilor”, care limitează împrumuturile Germaniei. Analiștii sugerează că alegerile din februarie ar putea oferi mai multă certitudine economiei germane, care a evitat recesiunea. Creșterea cheltuielilor guvernamentale cu 1-2% din PIB ar putea stimula creșterea economică, având în vedere că datoria publică este relativ scăzută, la 63% din PIB. Fondul Monetar Internațional recomandă relaxarea frânei datoriilor, iar semnalele de majorare a cheltuielilor ar putea impulsiona acțiunile europene. De asemenea, moneda euro ar putea beneficia de pe urma alegerilor din Germania, având în vedere fluctuațiile recente față de dolar.
Indicele pan-european Stoxx 600 a crescut cu 1,1%, majoritatea sectoarelor fiind în teritoriu pozitiv, cu sectorul construcțiilor având cele mai mari câștiguri de aproape 2%. Indicele a suferit a treia pierdere săptămânală consecutivă, în contextul evaluării introducerii unor tarife de către Donald Trump. Indicii germani și francezi au înregistrat avansuri, iar piețele americane au avut o săptămână puternică, cu Dow și S&P 500 avansând semnificativ. În contrast, piețele Asia-Pacific au scăzut, dezamăgite de măsurile de stimulare din China și de inflația mai scăzută decât așteptările.
Bitcoin a spart pragul de 85.000 de dolari după un raliu impresionant generat de victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din Statele Unite. Acțiunile americane, precum Tesla, au înregistrat creșteri semnificative, iar dolarul american a atins cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. Creșterea dolarului cu 0,5% față de un coș de monede a fost însoțită de o scădere a euro cu 0,6%. S&P 500 a crescut cu 0,2%, în timp ce acțiunile Tesla au avansat cu 8%, contribuind la o creștere a averii lui Elon Musk. Drew Pettit de la Citi a menționat că piețele se află în teritoriul euforiei, investitorii având așteptări optimiste cu privire la impactul politicii lui Trump asupra economiei.
Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, iar revenirea sa a generat o reacție rapidă pe piețele financiare. Prețurile acțiunilor au crescut, iar dolarul s-a apreciat, ceea ce reflectă așteptările investitorilor cu privire la politicile sale economice. Trump intenționează să reducă impozitele și să impună taxe mari pentru bunurile importate, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețurilor pentru consumatori. Deși măsurile sale ar putea stimula profiturile companiilor, economiștii avertizează că acestea ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice, atât în SUA, cât și la nivel global. În plus, inflația mai mare ar putea determina Rezerva Federală să fie mai prudentă în reducerea ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea afecta costurile de împrumut pe termen lung.
Realegerea lui Donald Trump a generat o reacție pozitivă pe piețele financiare din SUA, Europa și Asia. Bursele au deschis pe plus, criptomonedele au crescut, iar prețul materiilor prime, inclusiv al petrolului, a scăzut. Totuși, îngrijorările sunt prezente, în special în Europa, unde majorarea taxelor vamale anunțate de Trump a determinat o scădere a acțiunilor Volkswagen cu 4,27%. Dolarul s-a apreciat, iar euro a coborât la 1,07 dolari. În România, dolarul a crescut de la 4,57 lei la 4,64 lei. De asemenea, Bitcoin a atins maxime istorice, depășind 75.000 de dolari. Claudiu Cazacu, analist, subliniază că aceste alegeri pot altera mecanismele economice globale, afectând lanțurile de aprovizionare și creșterea economică în Europa.
