Ungaria este pregătită să renunțe la petrolul rusesc, dar necesită sprijin financiar din partea Uniunii Europene. György Bacsa, vicepreședinte al grupului MOL, a declarat că rafinăriile din țară ar putea funcționa fără țiței rusesc până la sfârșitul anului 2026, cu condiția să primească fonduri de câteva sute de milioane de dolari pentru adaptarea proceselor de rafinare. În prezent, Ungaria a crescut achizițiile de petrol de la Moscova, având un contract pe termen lung cu Lukoil, ce expiră în iunie 2024. Bacsa a subliniat că, în absența ajutoarelor europene, adaptarea se va face lent, în funcție de resursele disponibile. De asemenea, viitorul comisar european pentru energie va analiza importurile MOL prin Ucraina, care ar putea fi considerate petrol rusesc, complicând și mai mult situația. sursa
Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit și companiile din sectoarele petrol și gaze naturale. Actul normativ modifică Codul fiscal și stabilește că impozitul se va calcula trimestrial, pe baza cifrei de afaceri care include și diferențele de curs de schimb. Persoanele juridice care desfășoară activități în aceste sectoare vor datora un impozit specific, calculat conform unei formule stabilite de lege. Excepție fac cei care operează exclusiv în distribuția și transportul de energie electrică și gaze naturale, reglementați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile mari din petrol, gaze și carburanți va crește la 1,5% de la 1 ianuarie 2025. Această decizie a fost adoptată de Camera Deputaților și promulgată de președintele Klaus Iohannis, în urma eliminării pragului de 50 milioane euro care exonera companiile mici de la plata impozitului de 0,5%. În acest context, Rompetrol Rafinare a exprimat îngrijorări legate de impactul asupra activității sale. De asemenea, Consiliul Economic și Social a semnalat posibilele efecte negative ale acestei măsuri, considerând că sectorul este deja supus unei impozitări excesive. Proiectul legislativ a fost inițiat de deputați din PSD și minorități, având o istorie de respingere în Senat, dar a fost modificat substanțial în plenul Camerei.
Prețurile petrolului au crescut cu aproape 3% din cauza opririi producției la zăcământul Johan Sverdrup din Norvegia, adăugându-se la creșterile anterioare cauzate de escaladarea conflictului din Ucraina. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2,6%, ajungând la 72,89 USD pe baril, iar țițeiul West Texas Intermediate a crescut cu 2,57%, atingând 68,72 USD pe baril. Producția la Sverdrup a fost oprită din cauza unei întreruperi de curent, fără o dată clară pentru repornire. Concomitent, tensiunile generate de războiul din Ucraina se intensifică, iar administrația Biden a permis Ucrainei să folosească armament american pentru atacuri în Rusia, ceea ce a provocat reacții dure din partea Kremlinului.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 4% în această săptămână din cauza cererii slabe din China și a incertitudinii privind politica dobânzilor în SUA. Vineri, contractele futures pentru țițeiul Brent s-au transformat într-o scădere de 1,52 dolari, ajungând la 71,04 dolari pe baril. Această scădere este influențată și de procesarea mai redusă a țițeiului de către rafinăriile din China, care au raportat o scădere de 4,6% comparativ cu anul precedent. Problemele economice din China, inclusiv stagnarea sectorului imobiliar, amplifică îngrijorările investitorilor. În plus, Donald Trump a promis să încheie statutul comercial favorabil pentru China, ceea ce ar putea afecta și mai mult cererea globală. Analiștii din domeniu sugerează că incertitudinile comerciale și creșterea mașinilor electrice contribuie la încetinirea cererii globale de petrol, cu prognoze care indică o ofertă care va depăși cererea cu peste 1 milion de barili pe zi până în 2025.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 4% în această săptămână, iar cel al petrolului WTI cu 5%. Această scădere este atribuită cererii slabe din China și incertitudinilor legate de politica dobânzilor în SUA. Rafinăriile din China au procesat cu 4,6% mai puțin țiței în octombrie comparativ cu anul precedent, iar problemele economice din sectorul imobiliar au amplificat îngrijorările investitorilor. De asemenea, analiștii au semnalat o încetinire a cererii globale de petrol, influențată de creșterea mașinilor electrice și de slăbiciunea economică din China și India. În SUA, datele economice recente sugerează o ușoară stabilitate, dar incertitudinile persistă cu privire la viitoarele decizii ale Rezervei Federale privind ratele dobânzilor.
Prețul petrolului a închis săptămâna în scădere, ajungând la 71 de dolari pe baril, influențat de cererea redusă din China, care a scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Analiștii subliniază că această tendință este amplificată de o creștere neașteptată a stocurilor de țiței în SUA. Rafinăriile chineze au raportat o scădere de -4,6% a cantității rafinate, ceea ce sugerează o încetinire economică. Agenția Internațională a Energiei și OPEC au revizuit în scădere previziunile de cerere globală, anticipând un excedent de 1 milion de barili pe zi în 2025. De asemenea, aprecierea dolarului pune presiune asupra prețurilor, afectând bursele de mărfuri.
Prețul petrolului a scăzut recent, cu Brent la 72,26 dolari pe baril și WTI la 68,45 dolari; oferta globală va depăși cererea în 2025. Conform EIA, stocurile de țiței din SUA au crescut cu 2,1 milioane de barili, mult peste așteptările analiștilor. În același timp, stocurile de benzină au scăzut cu 4,4 milioane de barili, ajungând la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2022. Deși cererea pare să se întărească, analistul ANZ, Daniel Hynes, subliniază că prețurile sunt sub presiune din cauza perspectivele negative. OPEC a revizuit în scădere prognoza pentru cererea globală de petrol, evidențiind slăbiciunea din piețele asiatice. Un dolar mai puternic limitează cererea internațională pentru petrol, având în vedere că prețul este exprimat în dolari.
Euro continuă să se deprecieze în raport cu dolarul american, atingând cel mai scăzut nivel din ultimul an, cu o scădere de -5,7% față de dolar. Această depreciere este influențată de creșterea inflației din SUA și de victoria electorală a lui Trump, care a generat așteptări de politici mai stricte. Analiștii anticipează o continuare a tendinței descendente pentru euro, chiar dacă Fed ar putea reduce dobânzile în decembrie. În același timp, prețurile petrolului au scăzut, iar OPEC a revizuit prognoza de cerere globală pentru 2024, din cauza cererii slabe din piețele asiatice.
OPEC a revizuit în jos estimările privind cererea globală de petrol pentru 2024 și 2025. Aceasta reprezintă a patra revizuire consecutivă în scădere a previziunilor din acest an, influențată de slăbiciunea cererii din China, India și alte regiuni. În raportul lunar, OPEC a estimat o creștere a cererii globale de 1,82 milioane de barili pe zi în 2024 și 1,54 milioane bpd în 2025, comparativ cu estimările anterioare. Producția OPEC+ a crescut recent, ajungând la 40,34 milioane bpd, cu o contribuție din partea Rusiei, care a depășit cotele stabilite. Prețul barilului de țiței Brent a scăzut sub 73 de dolari, evidențiind dilemele cu care se confruntă organizația.
