Guvernul se confruntă cu un deficit de fonduri pentru plata pensiilor în luna decembrie, fiind nevoit să aloce 2 miliarde de lei din fondul de rezervă. Această măsură a fost luată pentru a asigura banii necesari celor aproximativ 5 milioane de pensionari înainte de sărbători. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a explicat că Ministerul Muncii a rămas cu un deficit de 2,4 miliarde de lei, după ce banii au fost redirecționați către schemele de compensare pentru energie. În plus, se estimează că, începând cu 1 ianuarie, pensiile vor fi majorate cu peste 12%, ceea ce va amplifica presiunea financiară asupra bugetului de stat.
Guvernul român se confruntă cu lipsa fondurilor pentru plata pensiilor în luna decembrie și va extrage 1,6 miliarde lei din Fondul de Rezervă pentru a acoperi cheltuielile necesare. Această decizie vine pe fondul scandalului legat de tăierile de cheltuieli și a majorării pensiilor recalculate, care au intrat în vigoare din 1 septembrie 2024. În plus, premierul Marcel Ciolacu a anunțat un buget de un miliard de lei pentru împrumuturi destinate autorităților locale, menționând și inițiativele de digitalizare a Primăriilor. Deficitul bugetar se află deja la 8%, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității economice.
Guvernul a decis să aloce 1,6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă pentru a asigura plata pensiilor pe luna decembrie, în contextul în care Ministerul Muncii nu dispune de suficiente fonduri pentru pensiile recalculate de la 1 septembrie 2024. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, de asemenea, un miliard de lei pentru a sprijini autoritățile locale în acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectele cu fonduri europene. În plus, accizele pentru vinuri și băuturi alcoolice vor fi majorate anul viitor, în timp ce se continuă digitalizarea Primăriilor, cu un buget de aproape 200 de milioane de lei. Deficitul bugetar a ajuns la 8%, iar ministrul Muncii a menționat o creștere a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2024.
Ministerul Muncii nu dispune de fonduri suficiente pentru plata pensiilor în luna decembrie; astfel, Guvernul va aloca 1,6 miliarde lei din Fondul de rezervă. Această decizie este consecința insuficienței sumelor aprobate în bugetul asigurărilor sociale de stat, având în vedere că, începând cu 1 septembrie 2024, au fost introduse în plată drepturile de pensie și indemnizațiile aferente deciziilor de pensii recalculate conform Legii nr. 360/2023. Cheltuielile pentru plata pensiilor în decembrie se ridică la aproape 11 miliarde lei, iar Ministerul Muncii susține că, cu ajutorul acestui fond, va asigura plata integrală și la timp a drepturilor de pensie pentru pensionarii sistemului public.
Valoarea Punctului de Referință (VPR) va crește de la 1 ianuarie 2025, de la 81 de lei la 91 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 12,1%. Aceasta va influența direct pensiile, iar pensionarii care beneficiază de indemnizație socială vor avea o creștere de 10,4%, ajungând la 1.415 lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat că noua lege a pensiilor asigură o creștere sustenabilă și predictibilă a veniturilor pensionarilor. De asemenea, se menționează că majorarea se va aplica la valoarea recalculată a pensiilor, nu la cea în plată. Aproximativ 19.000 de pensionari așteaptă deciziile de recalculare din cauza unor probleme tehnice, dar vor primi pensiile în fiecare lună, conform valorii din august 2024. Legea 360/2023 a adus cele mai ample reforme din istoria sistemului public de pensii din România, iar majorările vor avea loc anual în luna ianuarie.
Guvernul alocă 1,6 miliarde lei din fondul de rezervă pentru a acoperi integral plățile pensiilor în decembrie. Această măsură a fost adoptată în contextul în care Ministerul Muncii a constatat o insuficiență a bugetului pentru pensii, având nevoie de 10,98 miliarde lei, în timp ce disponibilul era de doar 9,39 miliarde lei. Suplimentarea va crește bugetul pentru asistență socială la 136,22 miliarde lei, asigurând astfel plata pensiilor recalculate și a ajutoarelor pentru deces, conform Legii nr. 360/2023.
Noua lege a pensiilor, Legea 360/2023, a adus unele modificări în reglementările privind pensia de urmaș. Beneficiarii principali sunt soții supraviețuitori, care pot primi pensia dacă au minimum 15 ani de căsătorie. În cazul căsătoriilor între 10 și 15 ani, pensia se reduce cu 0,5% pentru fiecare lună lipsă. Excepții se fac pentru decesele cauzate de accidente de muncă, unde nu se aplică perioada minimă de căsătorie. Copiii decedatului au dreptul la pensie de urmaș până la 16 ani, extins până la 26 de ani dacă continuă studiile. Cuantumul pensiei se calculează în funcție de numărul urmașilor: 50% pentru un urmaș, 75% pentru doi și 100% pentru trei sau mai mulți. Pensia se stabilește pe baza punctelor acumulate de susținătorul decedat, conform reglementărilor în vigoare.
Decizia ÎCCJ interzice recalcularea pensiilor anticipate parțiale pentru persoanele din zonele poluate. Instanța Supremă a admis un recurs formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi, stabilind că pensia anticipată parțială, acordată celor care au lucrat în zone poluate, nu poate fi recalculată. Conform legislației anterioare, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în astfel de zone beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, dar nu pot cumula acest beneficiu cu alte forme de pensie anticipată. Decizia urmărește unificarea practicii judiciare, având în vedere că anterior existau interpretări diferite în instanțe.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că recalcularea pensiilor anticipate parţiale nu este permisă pentru persoanele care au locuit în zone poluate. Această decizie a fost luată în urma unui recurs formulat de Curtea de Apel Galaţi, care a constatat lipsa unui punct de vedere unitar. Potrivit legii, pensionarii care au locuit în zone afectate de poluare pot beneficia de reducerea cu doi ani a vârstei de pensionare, dar nu de recalcularea pensiei. Aceasta înseamnă că românii care au locuit în zone poluate nu vor putea beneficia de o pensie anticipată recalculată, ceea ce le afectează veniturile. Decizia a fost pronunțată în ședință publică pe 18 noiembrie 2024.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu se poate recalcula pensia anticipată parțială pentru persoanele care au locuit în zone poluate. Această hotărâre a fost luată în urma admiterii unui recurs formulat de Curtea de Apel Galați, care a solicitat clarificarea legislației în vigoare. Conform legii, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dar nu pot cumula acest beneficiu cu pensia anticipată parțială. Decizia ICCJ subliniază lipsa unui temei legal pentru recalcularea acestor pensii, stabilind astfel o practică unitară la nivelul instanțelor.
